News Flash:

Oficial, tiganii sunt in numar mult mai redus

24 Mai 2001
907 Vizualizari | 0 Comentarii
•PRM cere amanarea intrarii in vigoare a actului normativ •In judetul Iasi, oficial, exista aproape numai romani De ieri a intrat in vigoare Legea administratiei publice locale. Concomitent, vechiul act normativ referitor la administratia locala - Legea 69/1991 - a fost abrogat. Scandalurile legate de noua lege au inceput insa cu mult timp in urma. Iar capul de afis l-au tinut intotdeauna cei din Partidul Romania Mare. Printre prevederile actului normativ exista cateva articole care au iscat deja dispute acerbe. Un astfel de articol este cel cu numarul 90, care arata in ce conditii pot aparea la intrarea intr-o localitate, si nu numai, placute bilingve si in ce caz un minoritar, de orice fel de etnie, se poate adresa in propria limba autoritatilor locale. Legea rezolva chestiunea strict statistic: daca 20% dintre cetatenii unei localitati apartin unei anume comunitati etnice, atunci sunt create toate premisele necesare aparitiei de placute bilingve sau pentru ca respectiva etnie sa-si poata folosi - in birourile administratiei - limba materna. Problemele insa raman si chiar se inmultesc. Recensamantul din 1992 "minte" in foarte multe privinte. Nu neaparat din vina celor care l-au desfasurat, cat mai ales din vina celor care (nu) si-au declarat apartenenta la o anumita minoritate. Dupa parerea peremistilor, in timp ce numarul ungurilor (din Ardeal, evident) a fost supraevaluat, din ratiuni ce pe moment ne scapa (caci daca astazi initiativa responsabililor de la Budapesta de a inmana maghiarilor din afara Ungariei o legitimatie de ungur ce aduce o multime de avantaje poate fi considerata un motiv suficient de puternic de a te declara ungur pur-sange, chiar daca nu esti, totusi, la inceputul anilor '90, nu se punea in nici un fel aceasta problema), numarul tiganilor a fost mult diminuat. Rromii, mai ales cei din mediul urban, s-au declarat in masa romani si cum libera vointa este in acest caz argumentul forte, cifrele ce se refera la comunitatea respectiva nu sunt exacte. Asta i-a facut pe peremisti sa spuna ca aplicarea Legii administratiei locale trebuie amanata pana dupa publicarea datelor unui nou recensamant, pentru a vedea care sunt proportiile corecte ale minoritatilor din Romania. In pofida impotrivirii si declaratiilor spumegande ale staff-ului PRM, declaratii care uneori au frizat absurdul (precum cea in care Funar afirma ca stie sigur ca UDMR aduce unguroaice gravide in Cluj pentru ca populatia maghiara din orasul de la poalele Feleacului sa ajunga la cota impusa de lege!), Legea administratiei publice locale a inceput deja sa se aplice. La prima vedere, in Iasi nu sunt probleme Ieri si astazi, prefectul Corneliu Rusu Banu are programate intalniri cu toti primarii din judetul Iasi, tocmai pentru a-i pune la curent cu prevederile cele mai importante ale Legii administratiei publice locale. Conform recensamantului din 1992, insa, in nici o localitate din judet nu s-ar impune aparitia placutelor bilingve. E deajuns, totusi, sa vizitam mai multe comune si chiar unele orasele din Iasi pentru a vedea ca realitatea este cu totul alta. Dar, daca in Ardeal minoritatea maghiara cea mai bine reprezentata, in Moldova (fara a pune la socoteala Bucovina istorica si Basarabia), comunitatea cea mai numeroasa este a tiganilor. Fosti robi (sau clacasi) pe marile domenii ale boierilor moldoveni, tiganii au fost eliberati la mijlocul secolului al XIX -lea si improprietariti cu mici loturi de pamant. Exista astazi zeci de asezari in Iasi - catune si sate - locuite exclusiv de tigani. Cu toate acestea, oficial, in scripte, tiganii sunt putini la numar. "Daca ne referim la judetul Iasi si la faptul ca in anumite zone exista o populatie tiganeasca numeroasa, s-ar putea aplica si la noi prevederea referitoare la placutele bilingve. Acest lucru va fi facut insa numai daca beneficiarii legii isi cunosc limba materna, citit si scris. La vorbit sunt mai putine probleme, dar nu cred ca toti rromii citesc in limba rromanes", a spus subprefectul Valentin Soroceanu. Suprefectul a afirmat ca localitatile in care comunitatea tiganeasca este bine reprezentata sunt Ciurea, Grajduri, Voinesti, Podu Iloaiei, Motca, Tirgu Frumos (unde exista, de asemenea, si multi lipoveni) si Hirlau. Totodata, prefecturile sunt obligate sa angajeze consilieri pe probleme de rromi, acestia trebuind sa functioneze ca intermediari intre administratie si comunitate. Soroceanu a declarat ca au avut loc unele discutii intre oficialitati si clanurile tiganesti dar, momentan, nu s-a gasit o solutie, cu atat mai mult cu cat respectivul consilier trebuie sa indeplineasca anumite conditii: studii superioare, prezenta fizica agreabila, autoritate in randul tiganilor etc. Pana acum, nu s-a gasit (rr)omul potrivit. Catalin ONOFREI
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1330 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014081 (s)