News Flash:

Orasul calamitat

20 Februarie 2008
3124 Vizualizari | 4 Comentarii
• Peste 250 de cladiri din municipiu au "bulina", adica prezinta un risc ridicat de prabusire in caz de cutremur • Mai grav este ca mai sunt alte sute de cladiri, degradate si foarte vechi, de care nu s-a interesat nimeni si se pot prabusi peste locatari • La recensamantul locuintelor din anul 2002, pe intervalul anilor 1900 si 1944 figureaza nu mai putin de 3.400 de imobile construite • Pe de alta parte, cladirile ridicate pana in anul 1900 sunt inregistrate in statistici in numar de 726 • "Am solicitat fonduri de la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, cam pentru reabilitarea a 20 de cladiri. Nu am primit nici pana in acest moment vreun raspuns si nici nu stiu cam despre ce suma e vorba", a declarat Emilia Popescu, specialist din cadrul Directiei Tehnice a Primariei iesene • "Daca este sa ne referim la faptul ca doar trei sute de cladiri au fost expertizate, un motiv ar fi faptul ca s-a constatat ca anumite constructii au o anumita stare tehnica de surpare. Noi am incercat sa identificam proprietarii si sa dispunem masuri de expertizare, dar am si procedat la consolidarea unora si marcarea lor", a declarat Radu Lupasteanu, inspector sef din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Constructii Iasi

O statistica ingrijoratoare arata ca peste 250 de cladiri din municipiul Iasi au "bulina", adica se pot prabusi oricand in eventualitatea producerii unui cutremur. Ultima expertiza efectuata de autoritati la cladirile vechi dateaza de aproape zece ani. Cei avizati sa faca expertizele se plang de lipsa fondurilor, dar oare vietile a sute de mii de ieseni nu au pret? Cine ar fi raspunzator in caz de un cutremur mai serios? Pisica este aruncata de la o institutie la alta, dar nimeni nu se simte vinovat. Dupa cercetari aprofundate efectuate de reporteri, cotidianul ZIUA de Iasi poate sa prezinte mai jos in acest articol o serie de date care ar putea pune pe ganduri autoritatile. Totodata, aceste imobile sunt neprotejate si in cazul unei inundatii sau alunecari de teren. Daca in cazul unui cutremur mai pot fi luate masuri, in celelalte cazuri situatia poate avea consecinte mai grave, lucrurile ar putea lua o intorsatura pe care nimeni nu o doreste. Pana acum, orasul Iasi a fost ferit de astfel de dezastre, dar nimeni nu poate sti pana cand se poate pacali natura. "Expertiza unei cladiri depinde de mai multi factori. Depinde si ce fel de expertiza este. Daca exista proiectul de executie, expertiza este mai ieftina si ajunge undeva pe la unu sau doi Euro pe metrul patrat. Totusi, sunt si cladiri mult mai vechi si atunci proiectul de executie nu este, iar expertiza poate fi mult mai scumpa, undeva de patru sau cinci ori mai mult. In acest ultim caz trebuie expertizat fiecare stalp, fiecare grinda si asta implica alte costuri mult mai mari", a precizat Ionel Oancea, presedintele Comisiei de Urbanism a Consiliului Local.

Statistici macabre


In intervalul anilor 1900 - 1989 inclusiv, nu mai putin de 9.258 de cladiri au fost ridicate in municipiul Iasi, conform Anuarului Statistic al judetului. Desigur, mare parte dintre acestea nu sunt de patrimoniu si nici macar nu au fost construite dupa standarde care sa satisfaca elementare conditii de siguranta, fie ca este vorba de cutremure, incendii sau expuneri la intemperii. La recensamantul locuintelor din anul 2002, pe intervalul anilor 1900 si 1944 figureaza nu mai putin de 3.400 de imobile construite. Pe de alta parte, cladirile ridicate pana in anul 1900 sunt inregistrate in statistici in numar de 726. Paradoxal sau nu, in lista imobilelor cu risc seismic sunt inregistrate doar 256 de imobile. Ultima data a expertizarilor este in anul 2001, conform listei de pe site-ul primariei. De atunci, o liniste de mormant, atotcuprinzatoare, s-a asternut peste miile de imobile care urmau sa fie expertizate, adica de care sa se fi lipit bulina rosie sau galbena. Infiorator sau nu, din cifrele statistice, in jur de 700 de cladiri sunt mai vechi de 100 de ani. Din cele precizate de Ionel Oancea, o cladire de locuit este proiectata sa reziste cel mult 100 de ani. Intre anii 1901 si 1944 s-au ridicat alte 2.674 cladiri, iar intre anii 1945 si 1960 au fost construite 2.015 de imobile. In intervalul 1961 si 1980, alte 2.946 de cladiri sunt implantate in peisajul municipal. De acestea nici nu se mai tine cont. "Numai Dumnezeu stie durata de viata a unei cladiri. Ele se proiecteaza cu un anumit coeficient de siguranta. In 1977 am avut doua acceleratoare cu care am masurat seismul care s-a produs atunci. Pe baza acestor masuratori, a aparut un act normativ prin care s-a dispus asigurarea unei cladiri la o rezistenta de circa 100 de ani, echivalentul a trei cutremure ca acela din 1977. Sunt foarte multe caracteristici care influenteaza aceasta actiune. Sunt cladiri speciale, cum ar fi cele de patrimoniu, realizate la un coeficient de siguranta mult mai mare. Daca este o cladire importanta, va fi proiectata pentru socuri si mai puternice", a mai spus Ionel Oancea.

Ce fac autoritatile


"Am solicitat fonduri de la Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, cam pentru reabilitarea a 20 de cladiri. Nu am primit nici pana in acest moment vreun raspuns si nici nu stiu cam despre ce suma e vorba", a declarat Emilia Popescu, specialist din cadrul Directiei Tehnice a Primariei iesene. Totusi, este vorba de doar cateva cladiri din multitudinea existenta gata sa cada. "Este o alta lista inca din 2003, unde apar 63 de cladiri incadrate in clasa intai de risc seismic. Conform Ordonantei de Guvern nr. 20 din 1994, proprietarii sunt cei care ar trebui sa demareze procedurile legale in expertizarea acestora, pentru ca raspunderea este a lor. Administratia locala poate da amenzi contraventionale destul de ridicate daca nu sunt respectate in totalitate masurile prevazute de lege", a precizat Radu Lupasteanu, inspector sef din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Constructii Iasi.

Sunt solutii?


Legea mai spune ca dupa fiecare cutremur, trebuie facuta o expertiza obligatorie a cladirilor din oras. Atunci cand este necesara consolidarea cladirilor, proprietarii si autoritatile sunt obligate sa faca demersurile in acest sens. Proprietarii trebuie sa contribuie cu o treime din suma, administratia locala, in speta primaria, cu alta treime, iar administratia centrala cu cealalta treime, dar principalul vinovat in cazul in care cladirea se prabuseste este proprietarul. "In ceea ce priveste solicitarile pentru expertiza, acestea nu au mai fost facute. Dar nu putem spune ca nu au mai fost evaluate. De exemplu, nu au fost solicitari pentru blocurile de zece etaje. Expertize s-au facut datorita celor care doreau sa-si extinda locuintele. La alunecarile de teren exista o harta abordata strategic si intocmita de Inspectoratul Judetean pentru Constructii, Directia Apelor, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) si Consiliul Judetean. Cand au fost inundatiile din 2006, au fost si surpari de teren care au afectat unele locuinte, precum si cateva dintre drumurile judetene. Noi, impreuna cu ISU si cu administratiile judetene si locale am efectuat peste o suta de controale privind aceste surpari. Daca este sa ne referim la faptul ca doar trei sute de cladiri au fost expertizate, un motiv ar fi faptul ca s-a constatat ca anumite constructii au o anumita stare tehnica de surpare. Noi am incercat sa identificam proprietarii si sa dispunem masuri de expertizare, dar am si procedat la consolidarea unora si marcarea lor. Mai putem preciza si dorinta proprietarului de a face aceasta expertiza si modificare. Expertiza se poate face oricand, insa nu toate cladirile sunt subrede. Exista si riscul ca aceste expertize sa fie facute incomplet, dar nu si incorect. Este posibil ca 20 la suta din documentatia depusa pentru expertiza sa fie incompleta, fapt care genereaza o returnare a acestor documente", a adaugat Radu Lupasteanu, inspector sef din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Constructii Iasi.

statistici macabre sunt solutii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (4)

gabriela  | #30273
locuiesc intr-un bloc cu risc seismic 1. Cel putin asa arata vestita lista cu aceste evidente. Blocul arata f. bine, nu sunt nici un fel de probleme. CUM AM AJUNS PE ACEASTA LISTA?, din moment ce nici un locatar nu are stiinta de efectuarea vreunei expertize. CUM REZOLVAM PROBLEMA?
Administratorul afirma ca nu stie de aceasta situatie si nu cunoaste ce trebuie facut.
Autoritatile locale de ce nu colaboreaza cu asociatiile de locatari ale acestor blocuri stigmatizate? Nu sunt chiar atat de multe .
Macar am sti si noi ce si cum sa facem.
Bld N. Iorga 61
iesean  | #30274
Unde putem gasi lista cladirilor cu bulina pe internet?
Iancu  | #30275
M-am saturat de Romania

M-am saturat de Mitica, de smechereala si tigania pe care le lasa in urma acest nume de tara, Romania. Vorbesc cu diversi politicieni, aflati la putere, si toti imi spun: "nu mai avem nici o sansa". Citesc prin ziare ca Bucurestiului guvernul a avut grija sa-i aloce de la bugetul ‘98 o suma mai mare decit a intregului Ardeal. Calatoresc cu masina prin sud si est si vad diferenta: acolo sint drumuri mai bune, se fac mereu investitii. Stau la coada la finante, la CEC, la orice apartine Statului si peste tot se da spaga. Ciubuc. Pesches. Turcisme fara de care nu se poate.

Si atunci? Eu nu vreau sa emigrez numai pentru ca de 10 ani nu se face nimic. Doar ca m-am saturat de Romania. De sinonimele ei. De eroismele ei, scoase din orice context istoric. Altii se lauda cu Michelangelo sau Da Vinci si mie mi se arata scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung. Fantastica realizare, delatiunea!... Daca regret ceva, acum la treizeci de ani, e ca m-am nascut aici, ca fac parte din cei ce au invatat pe la scoli ca poporul asta, boborul, domnilor, a fost intr-o erectie continua in fata istoriei. Care popor? Noi, cei care n-am facut nici macar o data dovada virilitatii, noi, care in timpul invaziilor ne ridicam poalele in cap si fugeam in paduri, noi, care lesinam prin salile unde se hotara istoria, noi, care astazi ne scremem pentru o bucata de piine si nu mai stim ce smechereli sa mai inventam.

Astia sintem, peticiti in cur, rupti in coate; intram in istorie ca-ntr-o infecta crisma de cartier. Intre doua ghioraituri si-o injuratura, poporul (boborul, domnilor), vorbeste batos despre Posada, despre Mihai Viteazu, despre "traiasca si-nfloreasca Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca". Si - iarasi - un ghiorait victorios. M-am saturat sa-mi fie rusine. De aceea, prietenilor mei din vest le spun ca sint din Transilvania. Alta tara. Altra paese. Other country. L'autre pays. M-am saturat sa-mi spuna toti neardelenii ca aici, in Ardeal, am probleme cu ungurii. Ca daca n-ar fi ei... Ca foamea este mama intelepciunii... Ca federalizarea este cel mai mare pericol care ma paste, ma pindeste de dupa coltul blocului odata cu borfasul pentru care platesc impozit. Ca musai, trebuie sa string cureaua, ca magarul lui Nastratin. In numele "unitatii", "propasirii" neamului rrromanesc. Si eu, care astept de 10 ani o unire adevarata, una a parlamentarilor ardeleni pentru Ardeal, o ofensiva civica pentru salvarea putinului ramas.

Si eu, care ma rog in fiecare seara sa se termine odata cu Tőkés László, cu aberatiile lui etnice impotriva tuturor. Si tot degeaba. Deocamdata. Niste oameni au facut Unirea de la 1918. Altii sperau intr-o confederatie de tip helvetic, impreuna cu Ungaria, Cehia si Austria. Altii, ca Slavici, au spus ca unirea Transilvaniei cu Romania e o porcarie si au facut puscarie. Acum se vede ce-a iesit. Seriozitatea, eleganta, disciplina - atribute ale Ardealului - au fost invadate de miticisme, de balcanisme ordinare, de civilizatia semintelor de bostan. Era o sansa pentru Romania sa se uneasca cu Transilvania, sa invete cite ceva din organizarea ei, din sistemele ei de valori. N-a fost asa; Romania a inghitit Transilvania - de aceea din trei in trei metri aluneci astazi pe flegmele de pe marile bulevarde. N-o spun eu, ci un egal al lui Dumnezeu, Cioran. Vor sari o gramada sa contrazica cele spuse mai sus. Dar: citi dintre voi n-au mers la Bucuresti cu plasa plina, cu celebra plasa de rafie in care se inghesuiau sticlele de palinca? Si n-o duceati la prieteni, ci la directori, la ministere, la inalte porti ferecate. Si daca, naivi fiind, n-ati dus acele plase, de cite ori vi s-a sugerat ca la Bucuresti se intra cu capul, miinile fiind ocupate cu "bagaje". Bucurestiul, acest loc in care genialul tebecist se pupa cu analfabetul miliardar, a invatat toata tara ca se da. "Se da carne". "Se da oua". Se da. Mentalitate de molusca.

Aici nu ai drepturi, ci complezente. Aici se maninca seminte de bostan, se vorbeste cu "este multi" si lumea in general se naste, se inmulteste si moare. N-au invatat nimic de la unguri, n-au invatat nimic de la austrieci, n-au invatat nimic de la nemti. Au trecut prea repede de la furculision la "Treceti batalioane romane Carpatii". Poate de aceea cei mai vajnici "aparaaori" ai Transilvaniei s-au nascut dincolo de Carpati. Poate de aceea Europa se termina pe undeva pe linga Brasov. Acolo se termina si Transilvania. Pentru ca in afara de limba si sosele proaste nu avem nimic in comun.

Va trebui sa ne trezim. Sa recunoastem ca ceea ce se intimpla acum e o comedie. Dar una in care copiii va cer o ciocolata si voi dati din umeri. In care mereu infrigurati cautati o pila pentru orice. In care susotiti pe la colturi despre vilele celor din politie sau din parlament. O lume sortita imprumutului de la un salariu la altul. Va trebui sa vedem ca se poate si altfel. Ca sintem altfel. Ca relele cele mari vin de la Bucuresti, de la luxoasele palate in care politicienii se bat fara nici o jena pe ciolan. Va trebui sa vedem ca nu ungurii sau nemtii sau burundezii sint inamicii nostri, ci noi insine, traitorii de pe azi pe miine, obligati sa furam si sa injuram pe la colturi. Nu mai avem ce sa ne spunem; am facut-o 75 de ani si sintem de 75 de ori mai saraci. In rest, zile bune - m-am saturat de Romania, vreau Transilvania mea.
Uff  | #30276
Mda.. buna idee, mai ales cand stim noi cum sta treba cu fac bine aia din Kososvo. Daca vrei Transilvania ta, atuni du-te la unguri.. ai mai mult loc. Si pana atunci nu te mai lua de intregritatea nationala a Romaniei. Mai citeste Constitutia.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2355 (s) | 22 queries | Mysql time :0.108667 (s)