News Flash:

Orologiile care masoara clipele orasului Iasi

2 Decembrie 2006
1019 Vizualizari | 2 Comentarii
Orologiile care masoara clipele orasului Iasi
• Mecanisme complicate, inchise in turnuri au masurat, inca de acum 400 de ani, secundele vietii orasului • Azi, vechile mecanisme au fost date uitarii, unele au disparut, altele au incremenit din nepasare sau nepricepere, doar cateva fiind ajutate de mesteri sa mearga mai departe si sa strabata in continuare timpul, secunda cu secunda


Rutina cotidiana este de neconceput acum fara minutele si orele unei zile, cele care constrang si inchid activitatea oricarui om modern. Au fost insa uitate ceasurile care cu ticaitul lor au masurat veacurile unui oras, martori tacuti ai istoriei si a vietii iesenilor - turnurile cu ceas. Rareori acum, un trecator isi mai arunca privirea pe cadranele turnurilor din Iasi, pe care mecanisme batrane continua sa invarta limbile ceasului. Lipsite de o utilitate imediata, vechile turnuri cu orologii, odata mandria orasului, au fost acum date uitarii. Unele au disparut, altele au incremenit din nepasare sau nepricepere, doar cateva fiind ajutate de mesteri sa mearga mai departe si sa strabata in continuare timpul, secunda cu secunda.

Clopotnita cu ceas

Pe langa alte zeci de motive, municipiul Iasi se poate mandri si cu masurarea timpului pentru oraseni prin ceasuri de turn. Asta pentru ca in Iasi a fost montat primul mecanism din Tarile Romanesti, in urma cu aproape 400 ani. Din pacate insa, astazi el nu mai exista, disparut fiind odata cu turnul care l-a gazduit. In timpul prosperei domnii a lui Vasile Lupu, somptuoasa ctitorie Trei Ierarhi primeste in turnul clopotnita un ceas care a uimit orasenii de atunci, dar si vizitatorii straini. Turnul, ridicat odata cu manastirea domneasca (1639), era amplasat la intrarea dinspre Strada Mare, actualul bulevard Stefan cel Mare si Sfant. La capatul a 280 de trepte in spirala era orologiul orasului, descris de diaconul Paul din Alep "cu totul de fier si cu niste roti mari". La fiecare ora, clopotul orologiului anunta orasenii de trecerea timpului. Intretinerea ceasului ar fi trebuit sa fie facuta de unul dintre cei trei ceasornicari mentionati la Iasi in acea epoca, Petre Neamtul ceasornicarul, francezul Gaspar Caille sau un alt francez, Ivan Violie ceasornicarul. Moda orologiilor abia incepuse. Grigore II Ghica, odata cu terminarea noilor Curti Domnesti, monteaza un nou ceas in turnul de la poarta mare, bataile orologiului fiind auzite in tot targul. Cele mai vechi turnuri cu ceas ale orasului nu mai exista, clopotnita de la Trei Ierarhi fiind demolata la sfarsitul secolului XIX, iar turnul curtii domnesti a fost distrus de un incendiu in 1753. La inceputul secolului XIX, este adus de la Viena si instalat in turnul de la Biserica Sf. Spiridon un orologiu care a costat la vremea respectiva 945 de lei. Montatul acestuia s-a ridicat si el la suma de 52 lei, iar ceasornicarului i s-au platit 15 lei. O alta biserica urmeaza sa se impodobeasca cu un orologiu impresionant. Dupa reconstructia Bisericii Barboi, in 1844, turnul de la strada primeste un mecanism, gata sa masoare timpul iesenilor. Deja moda orologiilor de buzunar si a pendulelor de domiciliu intrase in casele boieresti dar si a comerciantilor mai instariti. O dovada in acest sens este si numarul ceasornicarilor din Iasi, record in Moldova sau Muntenia. Conform documentelor, in 1820 la Iasi erau 8 ceasornicari, 6 romani si doi evrei. Mai tarziu, mecanismele sunt montate in turnurile de la Catedrala Mitropolitana, la Universitate si ceasuri de mai mici dimensiuni ajung pe frontispiciul marilor case boieresti.



Celebrul ceas din Palat

Fara indoiala, cel mai cunoscut turn cu ceas al orasului este cel al Palatului Culturii, desi este un mecanism destul de "tanar". Grandios si complex, uriasul mecanism este montat in 1925 de dr. ing. dipl. H. Pascalovici din Bucuresti, reprezentantul Casei Specialiste J. F. Wenle Backenem. Mecanismul ceasului se intinde in trei camere separate, fiecare cu rolul sau. Camera greutatilor asigura acordarea mecanismului, ceasul si rotile sale zimtate fiind gazduite intr-o alta camera. Celebritatea ceasului sta insa in camera clarionului, acolo de unde rasuna la fiecare ora fixa cateva masuri din Hora Unirii. De fapt, mecanismul consta in opt clopote, acordate in gama muzicala. Ceasul declanseaza un tambur cu stifturi, care prin rotatie actioneaza ciocanele care lovesc clopotul.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

Maria P.  | #3156
Nici cele mai noi, electronice, nu mai functioneaza cu o astfel de primarie. La Moldova a ramas la ora 16, ora cind muncitorii de la Moldova Mall i-au taiat firele, pe rondul din Podu Ros a stat in prima zi geroasa de acum doi ani, iar cel de la Fundatie se pare ca a sucombat in perioada interimatului actualului primar "gospodar". De ce sa ne mai miram ca nu se are grija de cele foarte vechi?
tear DRop  | #3157
si nici daca va sta timpul nu veti reusi sa va reveniti din amorteala...
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2001 (s) | 22 queries | Mysql time :0.061445 (s)