Secretele istoriei

Oskar Schindler, îngerul milei

Publicat: 17 oct. 2019

Oskar Schindler,  îngerul milei. Oskar Schindler şi-a riscat viaţa pentru a salva de la moarte un număr cât mai mare de evrei.

S-a născut în ziua de 28 aprilie 1908, în localitatea Zwittau (Svitavy), Moravia. A facut parte din familia unui fabricant de maşini agricole.

Deşi tinereţea lui nu a fost una virtuiasa, mai târziu, el avea să rodească însutit. Falsificându-şi carnetul de note, Schindler a fost dat afară din şcoala generală. A urmat apoi o perioadă în care feţele şi motocicletele au constituit principala atracţie.

Părinţii lui au divorţat pe când el avea 27 de ani. În ziua de 6 martie 1928, Oskar s-a căsătorit cu tânăra Emilie Pelzl, fiica unei familii înstărite. Plecând de acasă, el a ajuns mic întreprinzător, iar mai apoi agent de spionaj şi membru al partidului muncitoresc. Pentru activitatea lui de spion, el a stat o perioadă şi în închisoare.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Schindler şi-a folosit toate resursele şi relaţiile diplomatice pentru a câştiga controlul asupra unei întreprinderi din Polonia.

Odată cu invazia nazistă deci, el a reuşit să dobândească o fabrică din Cracovia, numită “Rekord”.

Oskar Schindler,  îngerul milei

Folosind mită, el a reuşit să convingă oficialităţile că angajaţii săi evrei sunt utili şi că nu ar trebui să fie trimişi în lagărele de concentrare.

Astfel, cu ajutorul asitentului sau, un evreu vorbitor de limba germană numit Itzhak Stern, Schindler a reuşit să adune în fabrica lui peste o mie de muncitori evrei, hotărâţi spre a fi trimişi în lagărele de exterminare.

Schindler a salvat în jur de 1.200 de evrei în timpul regimului comunist. Acesta i-a angajat în fabricile sale de muniţie în timpul războiului.

S-a pus în pericol în mod conştient în acel timp, având în vedere că naziştii ştiau cu certitudine că muncitorii săi erau evrei.

Industriaşul pe care războiul nu l-a dezumanizat

Pentru a fi lăsat în pace, el a plătit milioane Partidului Nazist, insistând că evreii erau o mână de lucru ieftină.

Îmbogăţindu-se, el a ajuns rapid în rândul celor mai de seamă funcţionari şi militari nazişti. În anul 1943, el a fost martor la un raid nazist în ghetoul din Cracovia, în urma căruia nenumăraţi evrei au fost măcelăriţi. Printre aceseștia si o parte din muncitorii săi. După raidul amintit, el a făcut tot ce i-a stat în putinţă spre a-i păstra în viaţă pe muncitorii săi, numiţi deja “evreii lui Schindler”.

Iniţial, el şi-a început afacerea cu muncitori evrei din motive financiare, deoarece mâna de lucru era foarte ieftină. La scurt timp însă, lucrurile au început să fie deosebit de personale. Schindler  ajungând să-şi sacrifice toate câştigurile  putea să-şi păstreze muncitorii în viaţă.

În anul 1971, după o poveste de viaţă destul de complicată, Schindler s-a mutat în localitatea Hildesheim. Datorită unor probleme la inimă, în ziua de 12 septembrie 1974, el a fost dus la Spitalul Saint Bernward. Oskar Schindler a murit în ziua de 9 octombrie 1974, în localitatea Hildesheim, Germania, la vârsta de numai 66 de ani.

Schindler şi-a dorit să fie înmormântat în Ierusalim, precum afirmase, pe când era încă în viaţă: “Copiii mei sunt aici.”

El a fost înmormântat în cimitirul franciscan de pe Muntele Sion, devenind astfel primul şi singurul membru al Partidului Nazist onorat în acest mod. În semn de recunoştinţă pentru faptele lui minunate, evreii aşează pe lespedea mormântului bucăţele de piatră.

Pe piatra mormântului stă scris “Cel mai drept dintre neamuri”, o distincţie onorifică dăruită cetăţenilor de alte naţionalităţi care au srpijinit pe evrei în perioada holocaustului. Alături, în limba germană, stă scris: “Salvatorul de neuitat a 1200 de evrei persecutaţi.”



loading...

Adauga un comentariu