Titlurile zilei

Până și ochii medicilor de la „Sfântul Spiridon” au lăcrimat când au aflat de ce a ajuns acest tânăr în pragul comei alcoolice. Cât de nedreaptă poate fi soarta!

Publicat: 25 nov. 2020
Ionel Bănică, pe o targă la Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iași

Un tânăr de 30 de ani a ajuns de urgență la spital după ce a băut 1 litru de țuică. Mama lui, cea pe care o iubea cel mai mult, l-a lăsat la orfelinat și nu l-a mai căutat. La 14 ani bunica l-a luat acasă și după doi ani bătrâna s-a stins și a rămas singur. Deși este singurul copil, mama tânărului a renunțat la el de dragul unui taximetrist

Ionel Bănică a crescut la un Orfelinat din Constanța de la vârsta de 6 ani. Mama lui, cea pe care o iubea cel mai mult pe lume, l-a luat de mânuță și l-a lăsat în fața „Casei de Copii”, așa cum îi spune Ionel. A plecat și nu s-a mai uitat înapoi. Deși era singurul copil pe care îl avea, femeia l-a abandonat de dragul unui taximetrist din Brașov. La vârsta de 14 ani, Ionel a fost luat de către bunica lui și adus la Iași, în comuna Țibănești, loc în care bătrâna avea o garsonieră. Bucuria de a fi reintegrat în familie nu a durat prea mult pentru Ionel. Când avea 16 ani, bunica lui s-a stins din viață, asigurând-l pe băiat că nu va rămâne niciodată pe drumuri. Din păcate însă, ultimele cuvinte ale bătrânei nu au fost ascultate și de mama lui Ionel, care a făcut tot posibilul de a vinde casa în care locuia acesta. Acum doarme într-o casă părăsită, iar cea care i-a dat viață a dat bir cu fugiții.

De ce a băut Ionel 1 litru de țuică și a ajuns la spital în comă: „Mi-a spus să mai beau câte o gură când simt că mi-e frig”

Ionel are 30 de ani și este dependent de alcool de la vârsta de 16 ani. Alcoolul a devenit singurul remediu pentru a scăpa de toate gândurile care i-au chinuit copilăria. Crescut printre străini, Ionel nu a luat cele mai bune decizii. A început să muncească de la vârsta de 16 ani, iar cei care lucrau cu el pe șantier l-au învățat că băutura îl poate face mai puternic. De atunci a devenit dependent de alcool. Luni la prânz, Ionel a ajuns la UPU de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași după ce a consumat 1 litru de țuică.

„Nu-mi aduc aminte cum am ajuns aici. Stau în podul unei case părăsite. Nu am nici ușă la pod. Numai eu știu ce frig cumplit îndur. Un om bătrân la care am fost la treabă mi-a dat un litru de țuică. Mi-a spus să mai beau câte o gură când simt că mi-e frig. Dar eu am băut toată sticla. Nu-mi aduc aminte unde am căzut. Am băut toată sticla ca să mă încălzesc. Am rugat oamenii de prin sat ca să mă bage undeva să lucrez, dar acum că e iarnă, mai greu găsești de lucru”, povestește cu lacrimi în ochi Ionel Bănică.

A implorat medicii să-l ajute să scape de dependența de alcool, dar minunea nu a durat mult

Ionel a încercat din răsputeri să-și schimbe soarta decisă de mama lui, dar a căzut pradă băuturii. A mers singur să se interneze în spital și a rugat în disperare medicii să-l ajute să scape de dependența de alcool. Din păcate însă, de fiecare dată când ajungea la „casa lui”, în podul unei case părăsite, gândurile și grijile îl determinau să-și reia vechile obiceiuri.

„Mă doare stomacul în fiecare zi. Beau de la vârsta de 16 ani. După ce a murit bunica, am început să muncesc cu ziua. Oamenii cu care lucram mi-au dat să beau și eu. Văzând că uit de toate și că pot dormi noaptea atunci când consum alcool, am început să devin dependent. Efectiv, chiar și acum dacă mă pun la somn fără să beau, nu pot. Îmi amintesc mereu de cum a fost la Casa de Copii și prin ce chinuri am trecut din cauza mamei mele. Am încercat de mai multe ori să mă las de băut, dar nu am reușit. Am fost internat la Socola de patru ori. Eu m-am dus pe picioarele mele și i-am rugat pe medici să mă ajute să-mi revin. Le-am spus: «Scoateți-mi alcoolul din mine, că îmi distrug viața!». Din păcate, când ajungeam din nou în anturajul de alcoolici, mă apucam iarăși de băut. Eu știu că trebuie să plec din anturajul de alcoolici, dar nu am unde să mă duc”, mai spune tânărul.

Ionel Bănică: „Sunt dispus să mă schimb, să lupt pentru viața mea, dar efectiv nu am pe nimeni lângă mine să mă ajute.”

După ce bunica lui Ionel a murit, tânărul a locuit într-o garsonieră pe care bătrâna i-a lăsat-o în grijă. În urmă cu 3 ani, când Ionel era plecat în țară la muncă, cea care i-a dat viață a decis să-l lase pe drumuri. În absența lui, a vândut garsoniera.

„Bunica mea avea o garsonieră în Țibănești, dar mama mea a vândut-o și m-a lăsat pe drumuri. Am stat acolo până acum 3 ani. De unde veneam, de unde nu veneam, aveam unde să trag. Acum am ajuns să dorm într-un pod dintr-o casă părăsită. Am încercat să dau de mama, să o sun, să discut cu ea, să mă ajute, dar nu a mai fost de găsit. Nu mai suport! M-am săturat. Nu știe nimeni că dorm acolo, plec acolo pe ascuns noaptea. Dacă mă prinde cineva, e posibil să mă dea afară. Stau ziua în centrul satului, ca să nu dau de bănuit, iar noaptea fug acolo. Credeți-mă! Sunt dispus să mă schimb, să lupt pentru viața mea, dar efectiv nu am pe nimeni lângă mine să mă ajute. Am încercat de multe ori să scap de alcool, că știu că ăsta mă distruge. De fiecare dată ajung în același punct”, adaugă Ionel.

„A preferat să mă dea pe mine printre străini decât să renunțe la bărbatul ei”, spune tânărul

Tânărul are doar 5 clase. Acesta povestește că, deși a vrut să studieze mai mult, bunica lui nu și-a mai permis să-l trimită la școală. Am făcut 5 clase.

„Bunica nu a mai avut putere să mă țină la școală. În ultimul an m-am dus cu sacoșa la școală pentru că nu aveam ghiozdan. Nu m-am mai dus. De la 16 ani am început să muncesc cu ziua, să-mi câștig bani pentru mâncare. Munceam un sezon, mă întorceam acasă. Dar acum unde să mă mai întorc dacă mama mea m-a lăsat pe drumuri? Ea nu are suflet de mamă, nu are suflet de om. A preferat să mă dea pe mine printre străini decât să renunțe la bărbatul ei. Ea trăiește în concubinaj cu un taximetrist din Brașov. Asta e mamă? Ei i-a plăcut bărbatul mai mult decât copilul. Ea spune că tatăl meu Daniel o bătea și de aia m-a dat. La Casa de Copii am crescut vai de capul meu. E greu să trăiești fără mamă”, povestește Ionel Bănică.

Ionel are nevoie de un loc de muncă și de un acoperiș deasupra capului

Ionel este dispus să-și schimbe viața. Cere doar ajutorul oamenilor din jurul lui. Nu vrea nimic pus pe tavă, este dispus să muncească pentru a-și obține independența financiară. Tânărul are nevoie de doar un loc de muncă, de restul se ocupă el.

„Mi-aș dori să mă las de băut, să-mi găsesc un loc de muncă și să mă pun pe picioare. Beau de foame și de supărare. Cine vrea să mă ajute, să lase răspuns la Primăria Țibănești. Dar știți ce greu este să te lași de băut? Mi-au spus și la «Socola» că dacă astăzi am băut 5 litri de vin și mâine beau 3, poimâine beau unul, și așa mă las. Am încercat să mă las de băut, dar nu am reușit mult timp. Am lucrat recent la un om care vindea pui. M-am îmbătat și am dormit în mașină. Nu am mai răspuns la telefon pentru că-mi crăpa obrazul de rușine. Beau până nu mai pot, până nu mai simt nimic și adorm. Noaptea e lungă, mă gândesc la toate cele. Mi-am dat seama că e un lucru rău să beau, așa că voi face tot ceea ce pot ca să-mi revin. Apoi, am să mă rog de oameni să-mi dea un loc de muncă și, poate, mă pun și eu pe picioare”, încheie Ionel.





Comentarii
  • Panta este verticală. Nu mai există cale de întoarcere fiind aproape imposibil să se redresare acest tânăr. Sunt și multe neadevăruri în cele spuse de el.Sunt deasemenea convins că au fost mulți oameni de bine ce s au ocupat de el însă n au avut răspunsul așteptat de la tânăr așa că l au abandonat.

  • Panta este verticală. Nu mai există cale de întoarcere fiind aproape imposibil să se redresare acest tânăr. Sunt și multe neadevăruri în cele spuse de el.Sunt deasemenea convins că au fost mulți oameni de bine ce s au ocupat de el însă n au avut răspunsul așteptat de la tânăr așa că l au abandonat.

Adauga un comentariu