Titlurile zilei

Panică printre fermieri. Seceta extremă i-a îngrozit pe agricultori. Fermier din Iași: „Lipsa apei este evident catastrofală”

Publicat: 28 ian. 2020

Agricultura din Moldova este în pericol din cauza rezervei mici de apă din sol. Marii fermieri spun că dacă în următoarea perioadă nu plouă și nu ninge, situația devine foarte gravă pentru că plantele nu sunt protejate de îngheț și nu au apă. „În ’96 a mai fost o situație asemănătoare, când am avut o producție extrem de slabă”, susține unul dintre fermierii ieșeni.

Seceta pedologică afectează recolta de anul acesta din județ. Agricultorii trag un semnal de alarmă că dacă situația va continua astfel, alimentele s-ar putea scumpi anul acesta, mai ales în domeniul panificației. La nivelul județului, în toamna anului trecut, au fost însămânțate 44.500 de hectare cu grâu, 3.750 de hectare cu orz și orzoaică și 6.950 de hectare cu rapiță. Dacă vremea nu se va schimba, fermierii riscă pierderi uriașe.

„Lipsa apei din sol, catastrofală „

Marii fermieri din Iași trag un semnal de alarmă și susțin că situația este catastrofală.

„În zona mea, nord-est, acum sunt 100 de zile fără precipitații. Plantele au intrat foarte bine în iarnă, sunt în stagnare. Însă lipsa apei din sol este evident catastrofală. Vine primăvara, când nu ne ocolesc acele vânturi de primăvară care conservă apa din sol, și solul va pierde apă. Vor fi lucruri grave. Grâul, rapița și orzul nu vor fi în vegetație, se vor petici, nu vor crește”, susține Ioan Buimac, fermier din zona Andrieșeni, care administrează peste 3.000 de hectare de teren agricol.

1996, un an la fel de greu

Cele mai afectate culturi vor fi rapița și grâul.

„A mai fost un an asemănător, prin ’96, fără precipitații. În acel an, în loc să am o producție de 5-6 tone la hectar, au fost 100 și ceva de kilograme la hectar. Ferească Dumnezeu să fie așa și anul acesta”, mai spune fermierul din Andrieșeni.

Situația nu este roz nici în ferma ieșeanului Viorel Stan, care exploatează aproximativ 2.000 de hectare de teren agricol în Sculeni.

„Situația e destul de tragică. În ianuarie nu a fost apă deloc, în decembrie, vreo 2 litri pe metrul pătrat. Momentan suntem în pericol mare”, susține agricultorul.

Culturile, afectate de variațiile mari de temperatură

Fermierii sunt îngrijorați și spun că, deși încă nu au apărut probleme, plantele sunt deja afectate de diferențele mari de temperatură.

„Lipsa foarte mare a apei plus variațiile mari de temperatură sunt foarte proaste pentru grâu, orz și rapiță. Sperăm că va ninge în februarie, care e o lună secetoasă, dar mai sunt și ani cu excepții”, a spus Aurel Placinshi, fermier care deține peste 5.000 de hectare de teren agricol în satele Țigănași, Probota, Trifești și Victoria.

Un alt fermier important din Iași care susține că pot apărea probleme din cauza lipsei apei este Vasile Lungu.

„Încă este timp să vină apa. Sperăm că se va schimba situația”, susține fermierul care deține 2.000 de hectare de teren agricol în Trifești.

Precipitațiile din luna martie ar putea salva situația

Potrivit specialiștilor din Iași, deficitul de apă din sol este de aproximativ 50 la sută, iar plantele sunt în pericol. Astfel, dacă în următoarea perioadă nu vor fi precipitații, fermierii riscă să nu aibă producție anul acesta.

„Fenomenul de secetă excesivă din timpul verii continuă cu o iarnă săracă în precipitații și cu temperaturi mai ridicate față de normalul acestei perioade. Ne preocupă în mod deosebit starea de vegetație a culturilor însămânțate în toamna anului trecut, care momentan se prezintă bine pentru această perioadă. Problemele generate de secetă se accentuează dacă nu apar precipitații nici în luna martie, perioadă când temperaturile diurne cresc, apar vânturile de primăvară care scot toată apa din sol”, susține Gabriel Hoha, director al Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Iași.

Rapița, o cultură pretențioasă

Potrivit specialiștilor din agricultură, rapița este pretențioasă față de umiditate, nerezistând la secetă. Drept urmare, pentru această cultură fermierii vor fi nevoiți să irige mai devreme, ceea ce presupune cheltuieli mai mari.

„De obicei irigăm în luna mai, dar dacă va fi necesar, nu am făcut-o niciodată, dar vom vedea, vom iriga în luna martie”, mai spune Ioan Buimac.

O altă cultură care are nevoie de apă este grâul.

„Are nevoie relativ de puțină apă toamna pentru a germina, răsări, înfrăți. Pretențiile mai mari față de umiditate se manifestă primăvara, mai ales în fazele de alungire a paiului, la înspicare și la formarea bobului”, explică Gabriel Hoha.



loading...

Comentarii
  • Nu se ezistă pe lumea asta bubulăi mai mari decât agronomii. Oricine a făcut o facultate pe bune, și în vremurile bune, știe cam ce fenomene supranaturale zăceau în capătul Copoului, la facultățile de tractoriști & văcari. Apoi, că e secetă prelungită și agricultura clasică, așa cum o vedem noi, NU va mai exista, astea sunt lucruri de domeniul evidenței. Sunt toate semnele că zona asta se va deșertifica, din motive mult prea complicate pentru înțelegerea lui nea vacă & tractor. Problema e alta, ce facem noi, ceilalți, ne-tractoriști și ne-văcari. Asta da întrebare.

Adauga un comentariu