News Flash:

Parerea procurorilor

1 Martie 2001
893 Vizualizari | 0 Comentarii
•Ei considera ca modificarile au tinut cont de realitatile economice •Pana la urma, decizia finala apartine instantei

Ordonanta de urgenta a guvernului intrata in vigoare pe 22 noiembrie anul trecut a suscitat multe reactii, atat la momentul promulgarii ei, cat si ulterior. Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, Emilian Eva, s-a declarat de acord cu respectiva masura: "Ne ajuta foarte mult aceasta crestere a cuantumului de incadrare a infractiunilor, pentru ca toata lumea isi daduse seama ca suma de 50 de milioane de lei se perimase in raport cu situatia economica actuala. As dori sa nu comentez de ce legiuitorul a trecut direct de la aceasta suma la una atat de mare, cea de un miliard. Cresterea aceasta de 20 de ori mi-o explic doar prin graba legiuitorului de a tine pasul cu situatia economica in ansamblu". Emilian Eva a declarat ca, datorita acestei masuri, au fost judecati intr-un regim mai permisiv multi infractori economici. "Au venit la noi cercetati pentru inselaciune sau delapidare de sute de milioane; in final i-am acuzat si le-am intocmit rechizitorii de trimitere in judecata cu incadrarea juridica de infractiune foarte grava, iar in instanta, datorita aparitiei intre timp a acestei ordonante de urgenta, li s-a schimbat incadrarea juridica in infractiune simpla. In cazul oricarui proces se aplica reglementarea legala cea mai favorabila inculpatului. Totusi, nu este o pierdere atat de mare, intrucat si in acest caz pedepsele pot urca pana la 12 ani de privare de libertate. Totul ramane pana la urma la latitudinea instantei: ea decide pedeapsa care se cuvine in fiecare caz".
Pe de alta parte, Marian Gheorghita, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi, pune aceasta masura pe seama nevoii de a ne alinia la standardele internationale. "Nu prea poti sa consideri infractiune deosebit de grava o inselaciune de 60 de milioane de lei si, totodata, una de cateva miliarde de lei; trebuie facuta o deosebire. Cat priveste trecerea rapida de la un cuantum de la 50 de milioane la un miliard de lei, cred ca este datorata transformarilor care s-au produs in viteza, in cadrul economic romanesc. La noi, devalorizarea a fost cea care a impulsionat schimbarile succesive din Codul Penal. In alte tari a existat o perioada de gratie, i-am putea spune, uneori pana la zece ani, in care legiuitorul a avut timpul sa evalueze consecintele pe care le are stabilirea unui prag sau a altuia. La noi, o asemenea perioada de gratie nu a existat, probabil de aceea unora li se pare ca trecerea la acest cuantum este prea rapida. In esenta, ea este o masura buna, insa revine in sarcina instantei misiunea de a aprecia faptele unui individ la o scara realista: daca unui om i se fura, sa zicem, 20 de milioane de lei, dar acesti bani reprezinta singurele sale economii, atunci judecatorul trebuie sa tina seama de aceasta si sa dea o pedeapsa adecvata, pe care o propune la noua situatie".
Procurorii considera ca aceasta masura luata de guvernarea Isarescu nu lezeaza in vreun fel activitatea justitiei, intrucat pedepsele prevazute pentru ambele tipuri de inselaciune, spre exemplu, se intersecteaza la un moment dat in articolul 215 Cod Penal. Inselaciunea simpla poate induce o pedeapsa de la 6 luni la 12 ani inchisoare; inselaciunea grava poate fi pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani, iar inselaciunea cu consecinte extrem de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Un caz de posibila schimbare a incadrarii juridice este si cel prezentat de ziarul nostru zilele trecute: Angela Babai este acuzata de procurorii Parchetului iesean de inselarea Bancii RomExterra cu suma de 60 de milioane de lei, prin prezentarea unor garantii false in dosarul de cerere a imprumutului. De asemenea, inculpata mai era cercetata la Constanta pentru emiterea unor cecuri false de peste 100 de milioane de lei. Conform reglementarilor juridice dinainte de noiembrie 2000, Angela Babai ar fi fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de "inselaciune" in forma deosebit de grava, la fel ca incadrarea juridica a inculpatilor din cazul "Bancorex". Conform noilor masuri introduse prin ordonanta de urgenta a Guvernului Isarescu, Angela Babai va fi inculpata doar pentru savarsirea infractiunii de "inselaciune" in forma sa simpla, la care se adauga, bineinteles, celelalte capete de acuzare: fals intelectual, uz de fals, fals in declaratii si folosirea creditului societatii in scopuri contrare intereselor acesteia. Procurorii Parchetului Iasi ne-au declarat ca ar trebui sa ne asteptam la eventuale noi modificari ale Codului Penal, daca situatia economica o va cere. Totusi, persista o indoiala asupra credibilitatii unei asemenea masuri: evaziunea fiscala nu intra sub incidenta ordonantei de urgenta a Guvernului. Pentru ca, dupa dezincriminarea ei printr-o alta ordonanta a Guvernului, ea a fost "repusa" in drepturi, de data aceasta printr-o lege speciala care nu intra sub incidenta noilor reglementari caci acestea privesc doar Codul Penal. Asa se face ca marii evazionisti fiscali vor avea pedepse comparabile, daca vor fi pedepsiti, cu cele ale unui amarat de buticar ce nu si-a platit taxele pentru un transport de ciocolata si sapunuri.
Mihai MITRICA
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.5432 (s) | 22 queries | Mysql time :0.435551 (s)