Părintele Ieromonah Daniil de la Mănăstirea Frăsinei a murit chiar în noaptea de Înviere în timp ce celebra slujba

Părintele Ieromonah Daniil a murit chiar în noaptea de Înviere în timp ce celebra slujba. Vorbim despre faptul că toţi cei care au asistat la slujba de Înviere de la Mănăstirea Frăsinei au fost înmărmuriţi de evenimentul tragic.

Anunţul oficial a fost făcut pe o reţea de socializare şi în care se arată faptul că părintele a decedat în timpul slujbei.

Părintele Ieromonah Daniil de la Mănăstirea Frăsinei a murit în noaptea de Înviere

Vorbim despre faptul că, într-un anunţ publicat pe o reţea de socializare se arată faptul că Părintele Ieromonah Daniil de la Mănăstirea Frăsinei a murit în noaptea de Înviere. Macabra întâmplare s-a produs în momentul în care acesta oficia slujba specifică tradiţiilor şi docmei religioase. Iată ce scrie în mesajul publicat pe reţelele de socializare:

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

„Cu mare durere, vă spunem că Părintele Ieromonah Daniil de la Mănăstirea Frăsinei a adormit întru Domnul, chiar în timp ce săvârșea sfânta slujbă despre patimile, moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos…Râu de lacrimi, la trecerea Sfinției Sale în veșnicie! A fost atât de bun, de blând, de milostiv… Simt, și acum, mângâierea mâinii sale pe creștet, întru binecuvântare… Îi văd privirea senină… Îi ascult glasul duios…Dumnezeu să-ți poarte sufletul pe drum luminat în Împărăția Sa, sfinte părinte!”.

Sute de mesaje de condoleanţe au apărut pe reţelele de socializare.

După ce a fost făcut oficial anunţul, pe reţelele de socializare au început să curgă sute de mesaje de condoleanţe. Oamenii au rămas înmărmuriţi de aflarea veştii iar mulţi dintre ei şi-au exprimat sincere condoleanţe la trecerea celor veșnice a părintelui ieromonah Daniil de la Mănăstirea Frăsinei:

„Dumnezeu să-l odihnească! De la dânsul a primit mama ultimă împărtășanie înainte de moarte!”, „Odihnă veșnică! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în liniște și pace!” sau „Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu drepții! Sârguitor pentru Dumnezeu și semeni pe acest pământ, va avea mare răsplata în Ceruri!” sunt doar câteva mesaje postate pe grupul respectiv.

Menţionăm faptul că părintele avea 92 de ani.

Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire din România în care femeile nu au voie să intre

Mănăstirea Frăsinei este o mănăstire din România situată în localitatea Muereasca, județul Vâlcea. Mănăstirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare VL-II-a-B-09633. De altfel, mănăstirea este singurul lăcaș de cult din România în care femeile nu au voie să intre

La intrarea în mănăstire, pe o placă din piatră, stă scris acest text, care cuprinde „Istoricul mânăstirii Frăsinei”:

„Mânăstirea Frăsinei există de la începutul sec. XVIII. În anul 1710, doi călugări sihaștri vin și ridică aici, cu binecuvântarea Episcopului Damaschin al Râmnicului, o bisericuță din lemn cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. În anul 1763 Cîrstea Iovipali cu fratele său Damian și cu fiul celui dintâi, Nicoliță Iovipali, zidesc în locul bisericii din lemn învechită, biserica din zid, care se păstrează până azi la cimitirul călugărilor. În jurul ei erau chilii, care azi nu mai sunt. Prin anul 1787-1788, în războiul turcilor cu nemții, schitul este părăsit de călugări, pustiindu-se până în anul 1845. În acest an vine la Frăsinei călugărul Acachie de la Mânăstirea Cernica și care cu învoierea urmașului primilor ctitori, Gheorghe Iovipali, începe renovarea schitului: pridvorul deschis al bisericii se închide cu cărămidă și se zugrăvește, refăcând și încăperile chiliilor. Lucrările se termină la 10 iunie 1848. În anul 1859, Episcopul Râmnicului, Sf. Calinic, vizitează Frăsineii și hotărăște ridicarea altor construcții mai sus de bisericuța cea veche, pe locul de azi.

Lucrările pentru biserica mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, încep în anul 1860 și se termină la 12 mai 1863. Tot în acest timp se ridică în jurul bisericii, din partea de sud, apus și nord, chilii pentru călugări. Fostul arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului, apoi Episcop de Roman (1900-1911), Gherasim Safirim, a făcut cheltuieli mari pentru casele de pe latura de răsărit precum și paraclisul în anul 1888. Biserică veche își păstrează pictură în interior de la 1763, fiind făcută de „Teodor Zugravul și Enache ucenicul”. În tindă este pictura de la 1848.În anul 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apreciind pe ctitorul cel nou de la Frăsinei, Episcopul Sf. Calinic, exceptează de la expropiere M-rea Frăsinei.

În decursul vremurilor, Mânăstirea Frăsinei a prosperat cu alte clădiri și anexe, așa cum se vede azi. Sf. Calinic, Ctitorul Sf. Mânăstiri Frăsinei, a pus aici rânduiala de slujbă și trăire religioasă, după tipicul Sf. Munte Athos, în care se include și restricția ca în Sf. Mânăstire Frăsinei să nu intre niciodată femei.”