News Flash:

Parlamentul - "temnicer" de legi

1 Octombrie 2001
1212 Vizualizari | 0 Comentarii
Periplu prin bibliotecile iesene Notorietatea Romaniei in plan mondial in privinta succeselor educationale si, mai larg, culturale este un fapt unanim recunoscut. S-au facut adeseori speculatii, in sens pozitiv, asupra inventivitatii si inteligentei native a romanului, scotandu-se cu atat mai mult in evidenta meritele, cu cat baza de invatare este marginit informatizata. E adevarat, insa, ca acest aspect nu a impiedicat la nici un nivel progresele si recunoasterea intaietatii. Romanul are stofa de cercetator si documentarist, iar lucrul cu cartea este, se pare, pasiunea lui. Ne putem astepta, prin urmare, ca accesul la carte - sursa cea mai fecunda de informare - sa fie nu numai liber, dar si incurajat. "Sub lupa", compartimentul de carte - biblioteca - dezvaluie probleme, dezarticulari, crize cu care se confrunta de foarte multa vreme. Reintregind lantul, se descopera ca unele biblioteci sunt finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, altele de Cultura, ramanand ca o categorie aparte (in care intra si bibliotecile din incinta scolilor) sa se autofinanteze. Sunt mai multe tipuri de biblioteci Directorul Bibliotecii Centrale Universitare Iasi, prof.dr. Alexandru Calinescu, a scos in evidenta diferentele intre Biblioteca Nationala, cea Academica si bibliotecile universitare, paricularitati conferite de genul de public care are acces. BCU Iasi, cu cele 12 filiale ale sale, deserveste un public larg, universitari (cadre didactice, doctoranzi, studenti), cercetatori, persoane angrenate in munca de documentare. E adevarat ca accesul e restrictiv pentru celelalte categorii de cititori, "pentru ca altfel am fi asaltati si nu ne putem permite deteriorarea unor exemplare rarisime, cum nu putem nici aglomera cererile pentru imprumut , pentru ca ingradim munca de cercetare. Mai sunt inca trei asemenea biblioteci in tara, ne-a asigurat prof. Al. Calinescu, la Bucuresti, Cluj si, cea mai noua, la Timisoara, toate acestea fiind subordonate direct Ministerului Educatiei si Cercetarii si considerate de importanta nationala. Teoretic, tot ce se tipareste in tara vine aici. Obligatia tipografilor si a editorilor este sa trimita cate un exemplar din orice tiparitura". Insistandu-se pe conotatia "teoretic", directorul BCU Iasi a pomenit de neglijenta unor sefi de edituri, de dificultatile financiare pe care unele tipografii le cunosc - drept cauze ale insuficientei imbogatiri a fondului de carte. "Suntem de parere ca sistemul de aprovizionare este greoi: tipografiile trimit Bibliotecii Nationale care, prin redistribuire, trimit carti, jurnale, reviste (romanesti sau din afara) bibliotecilor universitare din tara. Ar fi foarte bine ca acest circuit sa poata fi simplificat". Asadar, metode coercitive de declinare a responsabilitatilor sunt necesare. "Achizitii in functie de programa scolara" O alta categorie de biblioteci sunt acelea finantate de Ministerul Culturii si Cultelor, in care se situeaza cea mai "asaltata" institutie din Iasi, Biblioteca (judeteana) "Gheorghe Asachi" de la Palat. Mihaela Parus, director interimar al institutiei, confirma faptul ca bugetul este destul de limitat, insa achizitiile se fac periodic si in functie de programa scolara. Salutara este preocuparea directoarei pentru mentinerea legaturilor cu scoala asupra modificarilor din baza de invatare. "Stim ca, la nivelul intregii tari, bibliotecile functioneaza slab, dar noi ne straduim sa completam fondul cu caracter enciclopedic cu prioritate in avantajul elevilor si studentilor", a completat directoarea. "Asteptam de mult legea bibliotecilor" Biblioteca Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi" Iasi, cu sediul in Corpul A al Universitatii "Al.I. Cuza", are un alt statut. Mihaela Stirbu, directoarea institutiei, a operat o clasificare elocventa a bibliotecilor, impartindu-le in biblioteci cu personalitate juridica (cu finantare directa din bugetul de stat sau din cel al ministerului de referinta) si biblioteci fara personalitate juridica. In ultima categorie se plaseaza si institutia amintitita: "Biblioteca noastra se finanteaza din cota parte ce se aloca din bugetul universitatii (repartizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii)". Din pacate, la acest nivel, situatia este cea mai dramatica. Procentul alocat bibliotecii de Biroul Senat al universitatii este din ce in ce mai mic: pe 2000-2001 a inregistrat doar 5% - pentru lei, intrucat, a completat directoarea, "si bugetul universitatii a fost diminuat". E mare nevoie de alocarea unui buget mai mare in valuta pentru achizitionarea periodicelor de circulatie internationala. De altfel, chiar cu aceste sume restranse se doreste acoperirea tuturor domeniilor. "Asteptam de mult legea bibliotecilor in care, alaturi de prevederi legate de normare si de incadrare a personalului din biblioteci, sa existe si masuri de finantare corespunzatoare pentru toate tipurile de biblioteci". Centrul National de Finantare a Invatamantului Superior lucreaza la un proiect pentru un mod obiectiv si uniform de finantare a bibliotecilor Presedintele CNFIS, prof. George Dinca, recunoaste ca, desi bugetul invatamantului superior se aproba prin lege, lipseste reglementarea care sa normeze financiar fondul special pentru biblioteci. Deruta generala a bibliotecilor este daca vor sau nu descentralizare, intrucat, la nivel national, se recunosc alte prioritati (politicul si economicul). "Dorim punerea in practica a unei metode riguroase pentru finantarea procesului de invatamant, atat pentru functionarea lui, cat si pentru investitii. Pentru aceasta, avem sprijinul fara rezerve al MEC". Bibliotecile din incinta scolilor asteapta bani de la directori Situatia prezentata (care dezvolta inconsecvente si dificultati) este simptomatica pentru nivelul cel mai de jos al sistemului. Exista si situatii mai putin dramatice: cazul Colegiului "National", al carui director, prof. Ovidiu Pricop, dispune alocarea in bugetul bibliotecii, anual, a aproximativ 30 de milioane de lei (in achizitii de carti, din care o parte sunt manuale alternative). "Biblioteca noastra are peste 30.000 de volume si e una dintre cele mai mari din Iasi". Din aceeasi perspectiva, insa, grupurile scolare se confrunta cu mari greutati. Banii stransi in fondul comitetului de parinti sunt insuficienti pentru dotarea bibliotecilor. "Primim carti in biblioteca in valoare de un milion de lei. E prea putin", afirma Mariana Leik, bibliotecar la Grupul Scolar industrial "Mihail Sturdza". Maricela Florescu, de la Grupul Scolar "Nicolina" deplange timpurile in care finantarea acestor institutii se facea de catre Ministerul Muncii. "Activitatea noastra se derula cu mai multa eficienta". "Concluzii la tema" - Parlamentule, da drumul la legi! Este imperios necesara legea bibliotecilor. Cartea trebuie sa circule si sa se popularizeze cu maxima usurinta. Trebuie sa rasplatim tineretul si cercetatorii nostri cu accesul facil si nelimitat la informare. In tari europene ca Franta (civilizatie catre al carui standard tind romanii), toate bibliotecile sunt finantate direct de la bugetul statului, iar in SUA exista o traditie a patronatului, a sponsorizarilor si finantarilor private cu ajutorul carora s-au intemeiat nenumarate biblioteci. "Ceea ce nu se intelege este ca bibliotecile sunt centre vitale de o importanta considerabila. Orice tara dezvoltata acorda un interes major acestui aspect", a declarat prof.dr.Al.Calinescu). Anca SIMIREANU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1348 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017128 (s)