News Flash:

Pastele si ouale Invierii

17 Aprilie 2009
880 Vizualizari | 0 Comentarii
Pastele si ouale Invierii
Afisat 11.48

Ca simbol al creatiei, al zamislirii vietii, oul a inspirat, din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o intreaga literatura. In cultura romaneasca este suficient sa amintim doi reprezentanti de seama: Constantin Brancusi si Ion Barbu, a caror opera graviteaza in jurul acestui subiect, considerat ca forma geometrica perfecta - "obiectul perfect". Originea colorarii oualor se pierde in negura epocii precrestine, din timpurile cand Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date in dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Si la romani, colorate in rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii. Ouale "incondeiate" ("impistrite" sau "muncite") s-au constituit, la romani, intr-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrandu-se intre elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Cea mai raspandita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: "De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi".

Materiale:

- ou de gaina (traditional)
- culori vegetale
- ceara de albine

Unelte:

- pana de gasca
- "chisita" ( unealta speciala, facuta dintr-o teava subtire din metal, cu diametrul foarte mic, in interiorul careia se trece un fir de par de porc) care foloseste la "scrierea" motivului.
- "pamatuf" (unealta care foloseste pentru acoperirea suprafetelor mai mari - linii groase, puncte, etc).

Culori (vegetale):

- rosu: coaja de mar dulce, frunze si flori de mar dulce, roiba, flori de sovarf, coaja de macies, etc.
- albastru: flori de viorele.
- verde: frunze de nuc, coaja de arin, coaja si mugur de mar paduret, floarea-soarelui, etc.
- galben: coji de ceapa, coaja de lemn paduret, coaja de lemnul cainelui, coaja de malin, etc.
- negru (ouale negre simbolizeaza durerea lui Isus): coaja verde a nucilor, coaja si fructe de arin, etc.

Tehnici:
Sunt doua posibilitati de pregatire a oului pentru "impistrire"- fierberea lui inainte sau golirea. Acestea din urma sunt pastrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseste ceara calda, cu care se traseaza desenul pe oul alb, dupa care se cufunda in culoarea pregatita dinainte. Cand oul trebuie sa contina mai multe culori, se cufunda succesiv in culori din ce in ce mai inchise, dupa ce s-au "scris" motivele cu ceara, tot succesiv. Pentru a indeparta ceara, se pune oul aproape de o sursa de caldura si se sterge cu o panza; apoi se unge cu ulei sau grasime pentru a-i da stralucire.

Ornamente:
De-a lungul timpului, motivele ornamentale s-au complicat (ca si culorile), chiar daca semnificatia simbolica nu mai este cunoscuta decat de batranele satului. Motivele predominante sunt cele geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau naturaliste, reprezentand animale, pasari, sau chiar scene biblice, in diferite combinatii.

Cromatica si motivele decorative difera de la zona la zona si chiar de la creator la creator, depinzand de imaginatia acestuia.

Raspandire:
Ca raspandire geografica, obiceiul incondeierii acopera intreaga suprafata a tarii. In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste si cu mai putine culori, Oboga fiind unul din centrele cunoscute din judetul Olt. In Moldova, cu cat inaintam spre nord motivele si culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt ouale incondeiate de la manastirea Sucevita al caror decor este executat din margele. In Transilvania si Banat gasim o mare varietate de modele si culori atat la romani cat si la minoritatile nationale. Tara Barsei a atins un nivel deosebit prin finetea desenului si compozitiei ornamentale si cromatice.

Ritualuri
Datorita incarcaturii simbolice religioase, ouale incondeiate sunt folosite nu numai ca obiect de decor, dar si in practicarea unor ritualuri, din care semnificativ pare cel practicat in Bucovina: cojile oualor de Pasti, impreuna cu alte resturi alimentare, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinte imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei); in felul acesta, si Blajinii au stire ca pentru toti crestinii a venit Pastele.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3955 (s) | 22 queries | Mysql time :0.259051 (s)