Secretele istoriei

Pe culmile cruzimii: De la incununarea Creatiei, la cobaiul biped

Publicat: 11 dec. 2013
3
Etica medicala si drepturile omului, alaturi de codurile si regulile care trebuie urmate de orice medic (Juramantul lui Hipocrate, Codul de la Nurenberg, Codul Beaumont etc), interzic in mod clar realizarea experimentelor pe oameni. Mai ales cand acestea pun in pericol sanatatea psihica si fizica a persoanei, au efecte secundare necunoscute, sau au loc fara acordul persoanei in cauza, scriu cei de la stiri.botosani.ro.
In realitate, cazuistica experimentelor periculoase pe oameni, atat la nivel de individ cat si pe grupuri mari sau chiar natiuni, este atat de bogata in exemple, incat simpla lor enumerare ar include biblioteci intregi si kilometri de dosare. Care este motivul „succesului” unor astfel de abominatii impotriva naturii si a respectului acordat fiintei umane in esenta sa? Raspunsul este unul simplu si crud.
Inca din cele mai vechi timpuri, culminand, din nefericire, cu vremurile actuale, cei care se aflau la conducere majoritatii comunitatilor umane au realizat foarte repede ca cei multi sunt asemenea unui animal mare si orb, cu mii de capete, care trebuie controlat, fortat, determinat si mai ales exploatat de catre cei putini, puternici si vicleni. In acest scop, eminamente marsav, elitele conducatoare nu s-au sfiit sa experimenteze orice mijloc care duce la controlul si „dresajul” cat mai eficient al maselor de oameni. Dar motivele si scopurile lor nu se opresc aici.
Cel putin la ora actuala, mare parte dintre experimentele facute pe oameni au ca scop cresterea veniturilor marilor companii internationale – alimentare, medicale, militare, de comunicatii si multe altele. Toate avand ca unic deziderat identificarea (cu ajutorul experimentelor) a celor mai eficiente mijloace prin care omenirea in ansamblul ei, trebuie transformata si nivelata intr-o masa amorfa de consumatori avizi.
In plus, in cercurile oamenilor de stiinta care deservesc marile companii transnationale se crede in mod deliberat, ca cel mai bun „animal de laborator” ramane tot omul. Niciun reprezentant al regnului animal nu prezinta complexitatea fiziologiei si psihicului uman. Acest motiv, suficient in opinia unora, a fost decisiv in alegerea de a se efectua diverse experimente, unele de o cruzime inimaginabila. Mariajul nefast intre finantarea cercetarii stiintifice si politica, care sta la baza experimentelor pe oameni, a fost ilustrat cum nu se poate mai bine de catre biologul Rupert Sheldrake intr-un citat ramas celebru:
„Indiferent de perioadele istorice si de regimurile politice pe care le-a parcurs omenirea de-a lungul secolelor, stiinta a fost intotdeauna o ramaura exclusivista, elitista si nedemocratica. Situatia din prezent a ramas in linii mari neschimbata, toate comitetele si forurile care finanteaza cercetarea stiintifica sunt aceleasi care stabilesc cu exactitate ce anume sa se studieze, decizii care se iau fara intuitia, creativitate, curiozitatea sau inspiratia echipelor de oameni de stiinta implicate in activitatea de cercetare. Lucrurile stau chiar mult mai rau. Puterea acestor comitete este concentrata din ce in ce mai mult in mainile oamenilor de stiinta care au intrat in politica, a diversilor agenti guvernamentali, si mai ales in mainile reprezentantilor marilor corporatii internationale. Ca sa fiu explicit: Cine da banul, spune ce si cum trebuie cercetat! Sa nu ne mai facem iluzii ca in domeniul cercetarii stiintifice mai exista libertate de expresie sau deziderate etice si morale”.




Adauga un comentariu