News Flash:

Penitenciarul modern ca mediu de reinsertie sociala

27 Ianuarie 2000
1235 Vizualizari | 0 Comentarii
Penitenciarul IASI
•Proiectul, lansat ieri, se doreste a fi un amplu program de consiliere, psihoterapie si interventie psihosociala pentru detinuti •Finantarea, realizata de Fundatia pentru a Societate Deschisa, se ridica la 20.000 de dolari

In cadrul reformei sistemului penitenciar din Romania un accent deosebit se pune pe modalitatile de reeducare a detinutilor in vederea reintegrarii acestora in societate dupa ispasirea pedepsei si evitarea pe cat posibil a reintoarcerii in locurile de detentie. In plan legislativ se urmaresc modificari care sa ofere o mai buna clasificare a detinutilor pe categorii penale si o readaptare a modului de executare a pedepselor, in functie de gravitatea infractiunilor comise.

Dupa 1996, chiar daca numarul infractiunilor nu a crecut semnificativ, penitenciarele s-au supraaglomerat deoarece a crescut cuantumul pedepselor. In aceste conditii, se are in vedere reorganizarea sistemului penitenciar in patru categorii: penitenciare de maxima siguranta, penitenciare comunitare inchise, penitenciare semideschise si penitenciare deschise, detinutii putand sa-si execute pedeapsa muncind in folosul comunitatii.

Sistemul penitenciar din Romania cuprinde 40 de unitati cu un efectiv mediu de 54.000 de detinuti, aproape toate penitenciarele fiind supraaglomerate. La Iasi, la un numar de 1.950 de paturi instalate sunt 2.044 de detinuti, aproape 30% dintre ei executand anterior cel putin o pedeapsa privativa de libertate. De asemenea, Iasul se afla pe unul din primele locuri din tara in ceea ce priveste raportul cadre - detinuti, care este 1 la 15, fata de media pe tara care este 1 la 8.

In aceste conditii, Penitenciarul Iasi si Fundatia "Iosif", cu sprijinul financiar al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, au prezentat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, programul de consiliere, psihoterapie si interventie psihosociala pentru detinuti, "Penitenciarul modern ca mediu de reinsertie sociala". "Intr-o prima faza, proiectul, a carui amploare si profunzime este unica in tara, se va desfasura pana pe 14 noiembrie 2000, finantarea fiind de aproximativ 20.000 de dolari. Statisticile oficiale arata ca in Romania exista o rata a detentiei foarte ridicata (200 de detinuti la 100.000 de locuitori) comparativ cu alte tari (Franta, 86/100.000; Germania, 81/100.000; Bulgaria, 99/100.000). Din pacate, tendinta generala este ca, in cadrul celor aflati in detentie, tinerii sa aiba o pondere tot mai mare, vorbindu-se de un proces de juventilizare a delicventei. Faptul este cu atat mai ingrijorator cu cat pedepsele survin pentru infractiuni de gravitate mica", a precizat magistratul Mircea Bors, directorul Penitenciarului Iasi.

Intreaga literatura de specialitate, dar si observatiile personalului angajat, pun in evidenta caracteristica fundamentala a sistemului penitenciar: presiunea formidabila a subculturii delicvente asupra detinutilor, in special asupra celor aflati la prima pedeapsa si influentarea acestora spre adoptarea valorilor specifice carierei delicvente de tip recidivist. De aici provin multe dintre problemele de readaptare si reinsertie socio-profesionala si familiara din perioada post detentie.

Proiectul se doreste un "antidot" la invatarea delicventei

Un autor specializat presupune, in primul rand, sprijinul si suportul psihologic si social care sa limteze si sa neutralizeze efectele imediate sau de durata ale privarii de libertate (izolare socio-culturala, stress si frustrare, dezechilibru si afectiuni psihice etc). Programul isi propune mobilizarea resurselor intra si extra-penitenciare (specialisti si voluntari) in vederea ajutorarii detinutilor aflati in vizibila dificultate psihologica si a diminuarii efectelor detentiei precum si imbunatatirea relatiilor stabilite intre personalul angajat si detinuti.

In ceea ce priveste detinutii se va urmari: asigurarea unor alternative pentru utilizarea eficienta a timpului liber; formarea si dezvoltarea abilitatilor de a utiliza resursele personale de rezistenta la presiunile valorilor delicventilor inraiti; imbunatatirea stilului propriu de viata in conditii de detentie; asumarea sentimentelor de responsabilitate si constientizarea faptelor comise si a consecintelor lor in plan personal si social; mentinerea legaturilor cu familia in vederea reinsertiei familiale si comunitare; eliminarea si diminuarea starilor depresive si a tulburarilor de comportament; cunoasterea si utilizarea prevederilor legale in vigoare pentru prevenirea recidivei.

In ceea ce priveste cel de al doilea grup tinta, personalul din penitenciar, se va urmari imbunatatirea relatiilor intre acesta si detinuti, inclusiv prin pregatirea angajatilor cu elemente de psihologie, psihopatologie, sociologie si comunicare in mediul din penitenciar. Initial vor fi pregatiti 25 de angajati pentru ca acestia, la randul lor, sa-i prelucreze si pe ceilalti lucratori ai penitenciarului. "Concret, se va discuta intr-o prima etapa cu detinutii identificati si cunoscuti de noi ca avand probleme de comportament severe. Sedintele vor avea loc zilnic, cu grupuri de 15 - 20 de detinuti, care pe masura ce sunt recuperati vor fi inlocuiti de altii. Cei care nu necesita un ajutor deosebit vor fi consiliati intr-o a doua faza. De asemenea, daca un detinut solicita ajutorul nostru, el va fi inclus in program", a precizat maior Manuela Patrascu.

"Activitatea va fi desfasurata de catre un psihiatru, psihosociolog, psihopedagogi, asistenti sociali. Rezultatul concret estimat este dezvoltarea capacitatii detinutilor de a lupta impotriva starilor depresive, adaptarea lor la mediul de detentie si constientizarea efectelor faptelor comise. Se va pune accent pe terapia ocupationala prin participarea detinutilor la activitati cultural artistice si descoperirea sau cultivarea talentelor artistice (pictura, sculptura); consiliere legislativa; asistarea familiilor detinutilor", a precizat medicul primar psihiatru Gabriel Crumpei, unul din cei care vor asigura derularea programului.

Daca proiectul va avea rezultate bune se va incerca o prelungire a perioadei de derulare si o eventuala implementare in toate penitenciarele din Moldova si chiar din tara.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

penitenciarul iasi fundatia iosif
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1303 (s) | 22 queries | Mysql time :0.016143 (s)