News Flash:

Pentru ca e tiganca, aceasta femeie din Iasi a trebuit sa indure atat! Dupa ani si ani a reusit sa invinga! Iata o poveste cum rar ti-e dat sa intalnesti

25 Mai 2019
4054 Vizualizari | 3 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7228 RON (0.0000)
USD: 4.1899 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Claudia Draghici copy copy copy1

• Aceata femeie a suferit de cancer la ovare, in urma caruia a trebuit sa i le extirpe • Si-a dorit foarte mult o fetita, dar i s-au pus diferite piedici ca sa nu-si poata indeplini visul • A fost tratata cu rautate si superioritate din cauza faptului ca este de etnie roma • Ea a vrut sa demonstreze oamenilor ca nu conteaza culoarea pielii, ci sufletul • Alexia este fetita ei de 7 ani, pe care o pretuieste enorm, si nu rateaza niciodata ocazia sa-si exprime dragostea in fata ei • I s-au respins doua dosare de adoptie din cauza etniei

Bunatatea, dragostea si dorinta de a avea un copil sunt criterii de mult uitate, care, in ziua de astazi, poate ca nu mai valoreaza nimic. Banii, statutul social si avutia sunt cele care primeaza in societatea noastra, indiferent de context. Pana si culoarea pielii, etnia sau numele au inceput sa aiba un impact devastator asupra dorintelor pe care le avem, acestea inchizandu-ne sau, din contra, deschizandu-ne usile.

Cu 13 ani in urma, Claudia a aflat cu stupoare ca are cancer la ovare si ca, ulterior, acestea vor fi extirpate. Dragostea pentru copii si dorinta de a fi mama au crescut din ce in ce mai mult, iar sansele de a adopta un copil scadeau drastic cu fiecare depunere de dosar. Patru dosare, toate respinse. De ce? Raspunsul este simplu si greu de acceptat: etnia Claudiei Draghici, o femeie de etnie roma, iubitoare, harnica, muncitoare, cu o grija imensa si suflet bun. Toate acestea insa, nu au fost de ajuns pentru a-i impresiona pe reprezentantii statului sa ii accepte dosarul pentru a infia un copil pe care si-l dorea enorm. Reporterii BZI au luat legatura cu Claudia Draghici, femeia careia i s-a luat sansa, ani la rand, sa fie mama.

Cancer depistat mult prea tarziu

Claudia Draghici are acum 50 de ani, iar la varsta de 37 de ani a fost diagnosticata cu cancer ovarian. Toata speranta ei ca va deveni mama s-a prabusit, iar depresia a reusit sa-i copleseasca sufletul. Aceasta a fost operata la trei luni dupa aflarea vestii, moment in care i s-au extirpat ovarele, iar asta i-a retezat orice speranta de a deveni mama. Cu toate acestea, s-a gandit sa adopte un copil, sa-i ofere dragostea, iubirea si grija de care nu ar fi avut niciodata parte intr-un centru de plasament. Zis si facut. Claudia a avut o viata grea, dar a invatat munca cinstita si banii curati, facuti pe branci. A invatat si ce este saracia, neajunsul si putinul, dar de fiecare data a muncit mai mult, pentru ea si pentru sotul ei, Marius.

"La 38 de ani m-am gandit sa adopt un copil, o fetita mi-am dorit dintotdeauna. Am facut dosarele, mi-am schimbat tot in casa pentru a putea indeplini toate criteriile ca sa-mi accepte dosarul, am cerut la locul de munca sa-mi schimbe cartea de munca pe cat lucrez, adica opt ore, chiar daca le venea si lor greu si plateau mai multe impozite. Am facut efectiv tot. Mi-am depus primul dosar, dupa sase luni a fost respins, din cauza faptului ca nu indeplineam conditiile necesare. Dar care erau acele conditii? Mi s-a raspuns rece si arogant:« Mai aveti de lucrat!». Prima data am zis ca poate este vina la mine si poate chiar nu pot creste un copil in niste conditii atat de simple, poate e nevoie de mai mult. Am mai incercat o data, de data asta cu mai multa speranta si cu mai multa incredere, dar degeaba", spune Claudia Draghici.

Alt dosar respins. De aceasta data, femeii i s-a spus clar ca nu poate lua un copil cu pielea alba

Cei doi soti au mai incercat si a treia oara sa devina parinti, punand toata casa la punct, cumparand chiar cele necesare pentru copil, patut, hainute, lapte praf si toate cele. Se pare ca nici de aceasta data norocul nu a fost de partea lor. Astfel, dupa ce au depus cel de-al doilea dosar, sotul Claudiei si-a pierdut locul de munca si, desi lucra cu ziua pe unde apuca, dosarul le-a fost respins din nou.

"A fost ca un ghinion, fix cand credeam ca s-au linistit apele, atunci a venit raul cel mai mare, dar nu ne-am descurajat. Am fost foarte suparata si deranjata de femeia care se ocupa de cazul nostru cand m-a intrebat daca imi doresc un copil asa, mai brunetel, ca si mine. Atunci mi-am dat seama ca problema nu este casa noastra, nici conditiile si nici faptul ca sotul meu ramasese atunci fara loc de munca. Era ceva mai dedesubt, putin rasism si rautate. M-am prefacut ca nu am auzit intrebarea si am spus ca vreau un copil pe care sa-l fac fericit, atat. Nu ma intereseaza nici de culoarea ochilor, nici de piele si nici de par. Atunci, ea mi-a spus pe un ton ridicat ca ar fi mult mai bine sa fie inchis la piele si cu ochi negri, ca sa nu para ca este adoptat, dar nu stie daca au astfel de copii. Si i-am explicat doamnei in cauza, nici nu stiu daca mai traieste, ca era destul de batrana, ca daca sunt de etnie roma nu inseamna ca sunt un om rau sau ca nu sunt in stare sa am grija de un copil. Privirea ii era plina de ura, se vedea de la o posta ca ma dispretuieste si nu era neaparat din cauza ei. A avut candva, undeva, o problema cu cineva de etnie roma, altfel nu-mi explic dispretul si sila cu care imi vorbea", adauga femeia.

Vezi si: 20.000 de rusi au iesit in strada impotriva legii anti-adoptie

Nici de aceasta data nu a fost cu noroc

Cei doi au luat toate pregatirile de la capat, si-au pus ordine in minte, in suflete si in casa, iar locul astepta calduros un copil. Dosarul le-a fost acceptat dupa ani de zile de zbucium, dar vizitele, cercetarile si observatiile erau la oridinea zilei. Desi a crezut ca aici se va termina rasismul pe care l-a intampinat de nevoie in trecut, Claudia s-a inselat. Asistentul social a avut grija sa-i explice tot ceea ce trebuie sa faca in calitate de mama, cum sa aiba grija de copil si ce sa nu faca.

"Mi-a explicat ca la prosti, aveam o varsta si era normal sa stiu macar cum trebuie sa ma comport cu un copil, dar am ascultat, nu voiam sa fac sau sa spun nimic gresit, pentru ca Alexia era fericirea mea. Daca o pierdeam pe ea, pierdeam tot. Dupa ce si-a terminat discursul, mi-a zis sa am grija de ea, ca e satula de astea ca mine (tiganca-n.r.), ca mereu isi lasa copiii. Atunci am izbucnit si i-am zis de toate, nu am mai suportat sa ma priveasca ca si cum eram un animal. I-am zis ca daca sunt de etnie roma sau, mai pe intelesul tuturor, tiganca, nu-mi las copilul. I-am zis sa puna in balanta cate femei romance isi abandoneaza copilul si cate de etnie roma. Cate femei de etnie roma aleg sa adopte un copil? Foarte putine. Si ea avea tupeul sa-mi spuna mie, unei femei care a suferit ani la rand ca nu va avea copii, sa aiba grija de copil, ca e satula de astea ca mine. Care a fost raspunsul ei: «Aschia nu sare departe de trunchi, sa vedem ce o sa ajunga fetita asta cu asa exemplu». Va zic ca Alexia este astazi un copil sanatos, fericit, educat, care stie sa respecte lumea din jurul ei, indiferent de culoarea pielii. Alexia, astazi, se opreste la batranei si le da mancare, banuti si ia copiii care cersesc in brate. Va mai spun ca, in parc, Alexia mea ia toate animalele si mi le aduce in casa. Da, ea este fata mea, crescuta de o femeie de etnie roma si de un barbat roman, doi oameni care se iubesc si care nu au avut posibilitatea de a face un copil, dar au avut suflet sa-i ofere altui copilas o viata linistita, fara griji si fara durere sufleteasca. Am credinta in Dumnezeu ca Alexia va fi pazita de astfel de discriminari si de astfel de rautati. Eu am pielea neagra, dar sufletul de aur, pe cand altii au pielea alba ca neaua, dar sufletul plin de smoala. Acesta este crucea fiecaruia, pe care trebuie sa o caram", incheie Claudia Draghici.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

copii mama femeie etnie roma dosar conditii adoptie asistent social
Distribuie:  

Realitatea.net

RomaniaTV.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

Un tata  | #702485
Felicitări stimata Doamna! Ați învins și ați dat o lecție nenorociților. Sa va dea Dumnezeu sănătate și multe bucurii dvs, soțului și Alexei. Fiecare copil are steaua lui. Iar Alexia e o norocoasa ca va are ca mama! Respect!
misu  | #702504
Fake news! Articol demn de "Povestea mea" sau publicatii asemanatoare, de impresionat pe cei cu discernamant diminuat. Fara date concrete ( in ce oras s-a petrecut fapta, in ce an etc.) nu e decat elucubratiile unui personaj care putea macar sa-si asume un nickname mai credibil decat cel cu influente sarbe.
X7HRJYT9iQH  | #702509
Fake news, prosteală pe faţă, actorie ieftină, şi bineînţeles, tupeu murdar:
"am acumulat o experienţă uriaşă şi mă simt dator să o întorc către ţară"
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2019 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1722 (s) | 21 queries | Mysql time :0.021760 (s)