News Flash:

Pentru mine, filmul are gust de strudel (I)

15 Februarie 2010
963 Vizualizari | 0 Comentarii
Vlad Hogea
Unii se întreaba a cui o fi fost ideea emisiunii "Filmul sau Viata?" (realizata si prezentata de mine, sambata, de la orele 18.00, la Antena 2). Le raspund simplu: a mea. Pasiunea pentru cinema este o mostenire de familie. In copilarie, cea mai mare placere era sa merg cu bunica la film. Ma simteam cel putin la fel de fascinat ca pustiul din "Cinema Paradiso" (de Giuseppe Tornatore). Tin minte si acum atmosfera unica, magica, incandescenta din cinematografele iesene Victoria, Republica, Tineretului sau Copou, atunci cand rulau (cu sala arhiplina si la stal, si la loje, si la balcoane) "Tarzan, omul-maimuta", "Rio Bravo", "Zorro", "Apartamentul" sau "Misterele Bucurestilor". Dupa spectacol, mergeam sa mancam strudele cu mere la cea mai buna placintarie din Iasi (care, între timp, a fost demolata). Asa ca, pentru mine, filmul are gust de strudel... Tot în anii ’80, ma duceam cu mama la niste prieteni de familie, care aveau videorecorder. Primul film pe care l-am vazut pe caseta video a fost "Shining" (cu Jack Nicholson), de pe urma caruia am avut cosmaruri saptamani întregi. Alte filme care ma tineau lipit de fotoliu erau "Ultimul împarat" (al lui Bertolucci), "Lace", "Doctor Jivago" (amandoua cu Omar Sharif), "Commando" (cu Arnold Schwarzenegger), "Benji, cainele îngeresc" (cu Chevy Chase), "Vizitatorul din noapte" (cu Max Von Sydow), "Diamantele sunt nemuritoare", "Niciodata nu spune niciodata" (ambele cu Sean Connery), "Sotronul" (cu Walter Matthau), "Aventurile rabinului Iacob" (cu Louis de Funes) si înca vreo cateva zeci de casete (unele dintre ele traduse, într-o maniera inconfundabila, de Irina-Margareta Nistor). Prea putine ca sa-mi satisfaca setea uriasa de film, dar destule ca sa ma cucereasca si sa ma transforme în cinefil pentru restul vietii. Si, nu în ultimul rand, nasul meu de botez este Stefan Oprea, reputat critic de teatru si film, autorul volumelor "Statui de celuloid", "Stelele Oscarului" si "Scriitorii si filmul". In 1992, cand aveam 15 ani, mama (care avea sa se prapadeasca prematur, în 1999) mi-a facut cadou ce îmi doream mai mult si mai mult: un videoplayer. Ca o coincidenta stranie - prima caseta cumparata de mine (proprietate personala, cum ar veni) a fost "Zbor deasupra unui cuib de cuci", deci tot un film cu Jack Nicholson (ca si "Shining", primul film vazut pe video, în anii ’80)...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

shining irina-margareta nistor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1366 (s) | 22 queries | Mysql time :0.024771 (s)