News Flash:

Picajul economiei iesene

29 Decembrie 2005
1061 Vizualizari | 0 Comentarii
•Mastodontii cu datorii colosale la stat si, totodata, cu contributii importante la acesta au fost reciclati fara scrupule •Statul, aliatul falimentelor preconizate la fabricile mari, a lasat clasa politica ieseana sa imparta ruinele din Zona Industriala •Impactul miilor de disponibilizati a fost unul in primul rand social si a lovit de cel putin patru ori mai dur in populatia ieseana •Cazurile Terom SA, Moldoplast SA, Fortus SA si Nicolina SA ar trebui sa arate cum clasa politica nu ar trebui sa se implice in conducerea marilor fabrici

Haos in industria ieseana. Asa ar putea fi caracterizat anul economic 2005. Un an plin de evenimente negative, de scandaluri de rasunet in care au fost implicati directorii de fabrici si trecerea colosilor industriali inapoi in curtea statului roman. Acest lucru dus la falimentarea Zonei Industriale, care se mai poate lauda doar cu cateva firme care se zbat intre economia de piata si interesele privind goana dupa terenuri si spatii comerciale. Impactul social al deciziilor politice poate fi vazut in viitorul apropiat, odata cu prabusirea definitiva a firmelor de stat si cu trezirea din amorteala a miilor de disponibilizati, imbatati poate de mirajul unor salarii compensatorii ce au o data limita, si care vor ingrosa numarul somerilor.

Prabusirea Nicolina SA

Mastodontii cu datorii colosale la stat si totodata cu contributii importante la acesta au fost reciclati fara scrupule. Cazul SC Nicolina SA a fost prezentat de cotidianul ZIUA de Iasi, in urma unor anchete care au demonstrat existenta unor grupuri de interese ce graviteaza in jurul fabricii iesene si care au dorit lichidarea acesteia. Miscarile de protest au marcat activitatea SC Nicolina SA pe intreg parcursul anului, fapt care a culminat cu inlocuirea directorului Dan Bliuc si numirea in functie a unui asa zis specialist, din fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS). Directorul Mihai Barbulescu a adus salariatii la sapa de lemn si a intrat in istorie cu cel mai negativ lucru: peste un an de zile fara salarii pentru angajatii de la Nicolina SA. Intrarea firmei in aceasta situatie a fost prezentata cu putin timp in urma de cotidianul ZIUA de Iasi, care a dezvaluit ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS a fost influentata politic in decizia de lichidare a SC Nicolina SA Iasi. Un contract de 7 milioane dolari americani a fost reziliat ca urmare a deciziei conducerii AVAS de intrare in lichidare. Acest lucru a fost facut odata cu furnizarea catre Iran, de catre Nicolina SA Iasi, a unui numar de 102 boghiuri de tren. In fapt, s-a urmarit un gen de situatie asemanatoare celei din acest moment, in care fabrica sa poata fi cumparata pe bucati, in situatia in care creditorii isi cer drepturile. Peste 400 de salariati au fost disponibilizati iar fabrica a ramas fara cei mai buni dintre angajati, odata cu preluarea Nicolina SA de catre stat, in urma rezilierii contractului de privatizare cu Programul Actiunii Salariatilor (PAS).

Batalia pentru spatii de la Terom SA

Statul, aliatul falimentelor preconizate la fabricile mari, a lasat clasa politica ieseana sa imparta ruinele din Zona Industriala. Situatia tensionata a SC Terom SA dupa fuga patronului Hassan Nana'a a dat nastere unor dispute la baioneta intre grupurile de interese care au dorit preluarea spatiilor SC Terom SA. In doar un an de zile, dupa Ioan Ardelean, Viorel Vaidner, Corneliu Balan, la conducerea Terom SA a venit randul fostului director de la SC Agmus SA, Mihai Orzan, care a reusit doar sa accentueaza starea de tensiune deja existenta. Directorul general Corneliu Balan si-a inaintat demisia din functia detinuta la SC Terom SA Iasi dupa ce a fost acuzat de semnarea mai multor contracte dubioase, printre care si cel in care vagoane de cale ferata ale Terom SA au fost vandute la fier vechi. Acesta este cel care, in luna iulie 2003, a semnat contractul cu D&B SRL din Sibiu. Dupa epoca lui Balan, Terom SA a devenit un fel de statiune de cercetare si incercare a noilor talente liberale. Pustii liberalului Relu Fenechiu au ajutat la ingroparea fostului Combinat de Fire Sintetice. Astfel, Oana Gavril si Mihai Gaspar, numiti pe criterii politice, au parasit rusinos o functie pe care nu ar fi trebuit sa o ocupe de la inceput. Un lucru sustinut de mai multe persoane din anturajul SC Terom SA este ca in tot acest timp fabrica a fost condusa practic de Ioan Ardelean, castigatorul in batalia cu fratii Nana'a.

Viitorul luminos

Impactul miilor de salariati disponibilizati a fost unul in primul rand social si a lovit de cel putin patru ori mai dur in populatia ieseana. Anul calendaristic a debutat la fosta SC Tepro SA cu primele miscari de protest dupa asasinarea sangeroasa a lui Virgil Sahleanu. Motivul a fost reprezentat de conditiile de munca inumane, asemanate de salariati cu situatia bataliei de la Stalingrad, din al Doilea Razboi Mondial. Un punct important a fost si condamnarea in dosarul asasinarii lui Virgil Sahleanu a fostului director Victor Balan, a cehului Framtisek Priplata si a paznicilor de la Protect Vaslui, cei care l-au injunghiat pe Virgil Sahleanu. Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au hotarat condamnarea acuzatilor din dosarul asasinarii liderului de sindicat Virgil Sahleanu, de la societatea comerciala Tepro SA din Iasi. Pedepsele stabilite sunt: Victor Balan - fost director Tepro SA - 15 ani de inchisoare, Catalin Ciubotaru - director al firmei de paza Protect SRL Vaslui - 17 ani de detentie, iar asasinii liderului sindical, Ioan Tofan si Claudiu Bahna, cate 23 de ani de inchisoare. Valentin Blanita si Gelu Alexandru Spuma - angajati ai firmei de paza Protect SRL, au fost condamnati la cate cinci ani de inchisoare. Investitorul ceh Franmtisek Priplata a fost condamnat la opt ani de inchisoare, judecatorii instantei supreme achitandu-l pentru infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, ceea ce a dus la reducerea pedepsei aplicate de instanta anterioara, respectiv de 14 ani. Sentinta instantei supreme este definitiva. Deznodamantul ulterior a fost extrem de controversat, cu fuga din tara in mod clandestin a lui Framtisek Priplata. Acest lucru a scos pe strazi sindicalistii de la fosta Tepro SA, care au pichetat si ambasada Cehiei de la Bucuresti. Culmea ironiei, la protest au participat si politisti de frontiera, umiliti la fuga cehului, care era dat in consemn la frontiera si care tocmai fusese condamnat la opt ani de inchisoare. Actualii patroni, indienii de la Mittal Steel au continuat creatia anului precedent, cu peste 500 de disponibilizati, fara investitii, cu folosirea SC Mittal Steel SA ca sac de box al combinatului de la Galati detinut de acelasi grup, devenit lider mondial pe piata otelului. Fosta SC Tepro SA este gajata in intregime la Banca Comerciala Romana, pentru un credit de 7,5 milioane dolari, cu destinatie incerta. Experimente asemanatoare au fost facuta si cu creditele de la partenerii din cadrul grupului care au dat credite peste credite fostei Tepro SA. Vremea scadentei se anunta dificila si cu costuri enorme pentru fosta Metalurgica, care, pare sa nu scape de blestemul anului 2000.

Fortus SA, un butoi cu pulbere

Cazurile Terom SA, Moldoplast SA, Fortus SA si Nicolina SA ar trebui sa arate cum clasa politica nu trebuie sa se implice in conducerea marilor fabrici. Anul 2005 a fost anul convulsiilor sociale la SC Fortus SA, fapt care a culminat cu schimbarea mai multor directori, printre care Dan Bugeac si Vasile Plugaru, precum si mai multi membri ai Consiliului de Administratie, in frunte cu Paul Tudor, presedintele Consiliului de Administratie si totodata actionar principal la SC Metal ExportImport SA, firma care detine pachetul majoritar de actiuni la SC Fortus SA. In vara acestui an, peste o mie de salariati ai fostului Combinat de Utilaj Greu - CUG au luat cu asalt sediul Prefecturii Iasi, nemultumiti de neplata salariilor. Fortele de ordine ale Jandarmeriei au facut cu greu fata celor 1.000 de salariati ai Fortus SA Iasi, adunati in fata prefecturii. Desi mitingul de protest a fost aprobat pentru zona din fata Palatului Culturii, salariatii nemultumiti au spart lantul de jandarmi si au ajuns la intrarea principala din prefectura. In coruri de injuraturi, acestia au cerut reprezentantilor statului in teritoriu sa se implice in rezolvarea problemelor salariale de la Fortus SA Iasi. Situatia financiara din acel moment era dezastruoasa, la data de 30 iunie pierderile totale inregistrate de unitatea ieseana fiind de aproape 300 miliarde lei (30 milioane lei noi), cu mult peste pierderile totale pe anul trecut. Ultimele date economice ale fabricii iesene, din primul trimestru al anului, anuntau un adevarat dezastru pentru fabrica. Situatia a fost calmata doar dupa venirea la conducere a lui Gheorghe Chisca, fost sef de sectie. Odata cu acest lucru, Consiliul Concurentei a inceput investigarea ajutoarelor de stat pentru SC Fortus SA Iasi, dupa notificarea facuta de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Suma de care ar putea fi scutita SC Fortus SA Iasi este de 914 miliarde lei (91,4 milioane lei noi). Astfel, prin ajutorul de stat, SC Fortus SA Iasi ar putea scapa de executarile silite ale Directiei de Finante, care pregatesc o noua licitatie pentru sediul fostului Combinat de Utilaj Greu. Chiar santierele navale de la Galati si Constanta au trimis catre AVAS, Ministerul de Finante si Consiliul Concurentei sesizari in acest sens, sustinand ca produsele de la Fortus SA sunt necesare in constructia de nave, fiind singurul Combinat de Utilaj Greu ramas in tara. Legat de Fortus SA Iasi, recent, directorul Directiei Generale a Finantelor Judetului Iasi, Anton Dobos, a fost implicat intr-un imens scandal privind vanzarea sediului administrativ al combinatului iesean, vanzare considerata ilegala de actuala conducere.

Jocul privatizarii Moldoplast SA

Situatia Moldoplast SA a stat timp de 11 luni in coada de peste, cu tentative de scoatere la privatizare si demiteri in lant a conducerii societatii. Unul dintre cei mai longevivi directori de societate comerciala, Sergiu Ambrono, a fost schimbat impreuna cu tot Consiliul de Administratie. In locul acestora au fost numiti membri ai Partidului National Liberal, in frunte cu directorul Dan Rascutoi. Reprezentantii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului au amanat la nesfarsit privatizarea SC Moldoplast SA Iasi, sustinand cu seninatate ca legea nu prevede un termen limita pana la care trebuie finalizata privatizarea. In acest moment, SC Moldoplast SA este practic inchisa iar salariatii sunt trimisi acasa, dupa ce conducerea nu a mai putut sa asigure materia prima necesara productiei de mase plastice. Pe neasteptate a fost anuntata semnarea contractului de privatizare cu firma afaceristului sirian Michael Nseir, care a preluat SC Moldoplast SA.
Gelu JIREGHIE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1361 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018441 (s)

loading...