News Flash:

Poluarea apelor - pericol pentru sanatatea populatiei

15 Iulie 2005
1001 Vizualizari | 0 Comentarii
•Puternica poluare a raurilor, оn care concentratia de cianuri si amoniac a depasit de peste 100 de ori nivelul maxim admis, a determinat distrugerea faunei piscicole pe zeci de kilometri •In fiecare judet exista cel putin un depozit de deseuri de pesticide, totusi cantitati importante de astfel de reziduuri sunt abandonate la fostele IAS-uri si CAP-uri, nefiind luate оn evidenta organelor de stat •Deseuri care prezinta un mare risc pentru sanatatea populatiei, оn special din orase, sunt deseurile spitalicesti periculoase, specifice activitatilor medicale Puternica poluare a raurilor, оn care concentratia de cianuri si amoniac a depasit de peste 100 de ori nivelul maxim admis, a determinat distrugerea faunei piscicole pe zeci de kilometri. Ca urmare, sute de kilograme de peste otravit, care a iesit la suprafata apei, au fost prinse de locuitorii mai multor sate. Atat din cauza starii de saracie, cat si din inconstienta, populatia nu a respectat avertismentele autoritatilor locale si a consumat pestele infestat cu cianuri. Mai mult, anumite cantitati de peste au ajuns sa fie vandute ilegal. Оn urma consumului de peste contaminat cu cianuri, peste 60 de persoane au fost spitalizate, iar alte peste 150 au facut analize si au urmat un tratament ambulatoriu. Un pericol deosebit pentru starea mediului оnconjurator si sanatatea populatiei este reprezentat de deseurile periculoase din agricultura, оntre care atrag atentia, оn mod special deseurile de pesticide (insecticide, fungicide, erbicide etc.) si ambalajele acestora. Asa cum se arata оn proiectul Strategiei Nationale pentru gestiunea deseurilor, problema deseurilor de pesticide este agravata de: – acumularea, оn cursul anilor, a unor cantitati importante de materiale de natura necunoscuta, multe provenind din import; – lipsa facilitatilor de tratare/eliminare adecvate; – stocarea acestora оn conditii necorespunzatoare, fapt ce constituie un risc pentru mediu si sanatatea oamenilor. Se apreciaza ca, la sfarsitul anului 2000, cantitatea totala a deseurilor de produse de uz fitosanitar era de 1.166,59 t, dintre care substante interzise (pentru care legislatiile nationale si internationale nu mai permit utilizarea) 512,19 t (43,9%), substante cu termen de valabilitate depasit 568,2 t (48,7%) si substante neidentificate 86,2 t (7,4%). Se adauga un numar оnsemnat de ambalaje, respectiv peste 23.000 de bidoane din tabla si din plastic, contaminate cu aceste substante. Asa cum arata specialistii, deseurile periculoase reprezinta un mare risc pentru starea mediului si sanatatea populatiei, avand оn vedere ca: – ambalajele оn care sunt depozitate deseurile se afla оntr-un grad avansat de degradare, fapt pentru care cantitati importante de produse toxice se pot оmprastia, contaminand astfel mari suprafete de teren; – ploile, respectiv inundatiile pot facilita diseminarea deseurilor pe zone оntinse si, totodata, patrunderea lor оn panzele freatice si оn apele de suprafata; – persoane iresponsabile pot introduce оn ambalaje, purtand sigla diferitelor firme (specializate оn producerea si comercializarea pesticidelor), aceste deseuri, pe care le pot vinde apoi ca pesticide, punand оn pericol sanatatea si viata populatiei; – ambalaje оn care au fost deseuri periculoase pot ajunge, prin diverse mijloace, оn posesia populatiei, care, neavand cunostinta de modul оn care au fost folosite anterior, le pot utiliza оn gospodarie оn diferite scopuri; – din procesele de degradare a deseurilor periculoase pot rezulta produse mult mai toxice si cu efecte biologice deosebit de periculoase pentru om, nestudiate оnca de specialisti. Deseurile abandonate Desi la nivelul tarii exista, practic, оn fiecare judet cel putin un depozit de deseuri de pesticide, totusi cantitati importante de astfel de reziduuri sunt abandonate la fostele IAS-uri si CAP-uri, nefiind luate оn evidenta organelor de stat. Оn cele mai multe cazuri, din aceste depozite ale nimanui, fara supraveghere si lasate de izbeliste, deseurile toxice ajung, din cauza inconstientei oamenilor si intemperiilor, sa se оmprastie si sa contamineze solul, nivelul freatic sau apele de suprafata. Un exemplu edificator, оn acest sens, оl constituie poluarea produsa оn luna martie a anului 2002 оn satul Tonciu, comuna Faragau (judetul Mures). Dintr-un depozit de pesticide si оngrasaminte chimice aflat оntr-o faza avansata de degradare, depozit care a apartinut fostului CAP, din cauza ploilor, substantele toxice s-au оmprastiat, afectand apele raului Agries. Pestele otravit din acest rau a fost consumat de catre unii localnici, fapt care a cauzat o intoxicatie severa la un numar de 22 de persoane, оntre care si 9 copii, ce a necesitat spitalizarea acestora. Оn alte situatii s-a constatat utilizarea de catre populatie a unor ambalaje care au fost folosite, initial, pentru stocarea si transportul unor substante periculoase. Astfel, оn satul Magura din comuna Cerchezu (judetul Constanta) au fost abandonate de catre o firma zeci de butoaie din plastic, care au servit la depozitarea unor reziduuri toxice si petroliere de la Santierul Naval 2 Mai. Aceste ambalaje, ramase la discretia populatiei, au fost utilizate de catre unii localnici, din inconstienta, оn gospodarie, pentru depozitarea alimentelor sau bauturilor. Un alt caz grav de inconstienta оl reprezinta, asa cum s-a aratat, comercializarea ilegala a unor deseuri de pesticide fie sub sigla unor producatori recunoscuti, fie sub alte denumiri. Este si cazul deseurilor de substante chimice de la Turda, care, ambalate оn pungi de plastic, sub diferite denumiri, au fost cumparate de multi agricultori la preturi foarte mici si utilizate pentru combaterea daunatorilor la plante si animale. Ca urmare, s-a оnregistrat o puternica poluare cu DDT, produs cu efecte cancerigene asupra corpului uman, a carui depistare s-a facut, оn principal, оn laptele de vaca si de oaie, dar si оn unele culturi, cum ar fi cele de cartofi. Deseurile spitalicesti O alta categorie de deseuri care prezinta un mare risc pentru sanatatea populatiei, оn special din orase, o reprezinta deseurile spitalicesti periculoase, specifice activitatilor medicale. Pe langa aceste deseuri, spitalele mai produc si deseuri de tip menajer si institutional, dar care se supun acelorasi operatiuni ca si deseurile de tip urban, operatiuni realizate de societatile de salubrizare. Оn anul 1999, cantitatea totala de deseuri generate de unitatile spitalicesti (cuprinzand atat deseurile periculoase, cat si cele de tip menajer) era de 7163 t, оnsa aceasta cifra nu cuprinde deseurile de la clinicile si cabinetele particulare, casele de copii si casele de batrani, casele de odihna care au facilitati medicale si alte asezaminte asemanatoare. Deseurile spitalicesti periculoase se elimina, aproape peste tot оn tara, prin ardere оn instalatii rudimentare, respectiv оn crematorii. Acest tratament este оnsa incomplet si provoaca emisii nu numai de poluanti gazosi, dar si de materii biologice infectioase, care prezinta un risc deosebit atat pentru spitalele respective, cat si pentru populatia din apropierea acestora. O situatie deosebit de periculoasa este determinata de faptul ca unele unitati sanitare din tara arunca pur si simplu deseurile contaminate la rampele de gunoi orasenesti. O distrugere completa a acestor deseuri nu este asigurata decat de incineratoare. Acestea sunt instalatii speciale de ardere a deseurilor la temperaturi оnalte, fiind prevazute cu echipamente de retinere si purificare a gazelor pentru a оmpiedica poluarea atmosferei. Desi Ordinul 219/2002 al Ministerului Sanatatii si Familiei, pentru aprobarea normelor tehnice de gestionare a deseurilor provenite din activitati medicale, prevede, la articolul 40, ca "metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si starea de sanatate a populatiei", totusi acest lucru nu se realizeaza decat оn proportie foarte mica, din cauza lipsei incineratoarelor. Оn categoria deseurilor periculoase mai sunt incluse, pe langa pesticide si deseurile spitalicesti, uleiurile uzate, de diferite tipuri, bateriile si acumulatorii uzati, reziduurile petroliere etc. Si aceste deseuri fac obiectul unor reglementari legislative, care prevad modalitati de recuperare, tratare, neutralizare si depozitare. Ing. Ana-Maria Timofte Birou Managementul Mediului
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3135 (s) | 22 queries | Mysql time :0.180676 (s)