News Flash:

Postasi ca-n vremuri de demult

29 Mai 2003
1427 Vizualizari | 0 Comentarii
•Intr-un secol al vitezei, cand toata lumea lupta pentru informatizarea serviciilor, inca mai exista colturi uitate de lume in care oamenii au mai putin de a face cu Internetul. In astfel de locuri, oamenii nu au uitat de cal, caruta, pluguri sau de sezatori. Sunt tinuturi in care atmosfera vremurilor de altadata a ramas nestirbita.

Constantin Obada isi pregateste calul si sareta. S-a sculat cu noaptea-n cap, inca de la primul cantat de cocos. In 32 ani de munca, Bunelu', cum ii mai spun colegii, si-a facut un obicei din a-si pregati cu mare atentie partenerii de drum. "Mi-s postas de la 20 ani. M-am angajat la 1 septembrie 1971. Eeeei, ce vremuri... Pe atunci eram zburator. In fiecare zi inlocuiam cate un coleg. Timp de 13 ani am tinut patru comune. Plecam dimineata si ajungeam seara tarziu. De atunci, in fiecare dimineata imi pregatesc calul si sareta si pornesc la drum", isi aminteste Constantin Obada.
In 30 de ani a schimbat trei cai. Sareta a ramas aceeasi, dar inca mai merge pentru ca Bunelu' are grija de ea. Toti satenii din comuna Probota il stiu cat de atasat este de partenerii sai de drum. "Daca nu aveam cal si sareta, nu ma angajau. De cai m-am atasat foarte repede. Sunt animale inteligente. Invata usor traseul. Cred ca daca intr-o zi eu n-as mai fi, ei ar putea face singuri treaba. Sareta este veche, de pe vremea cand eram eu tanar. Am mai aranjat-o putin, dar n-am avut niciodata probleme cu ea. Oricum nu as lasa-o nici pentru o masina din lume", explica Obada.

Cunoscut dupa fluierat

Toti satenii din comuna Probota stiu cand si-a inceput nea' Costica programul. Aud din capatul ulitei fluierul postasului. "La tara lumea incepe lucru' de dimineata si cand ajung eu sunt deja in verva. Ca sa-i fac atenti mi-am cumparat un fluier si cand ajung la poarta fluier si ei atunci stiu cine este", explica Constantin Obada.
In peste 30 ani de munca problemele nu l-au ocolit nici pe el. Multi oameni s-au suparat pe postas fie ca pensia este prea mica, sau ca taxa radio-tv e prea mare. Nea' Costica a gasit explicatii pentru toti. "Trebuie sa stii sa vorbesti cu omu', sa-i explici ca tu esti doar un mesager. Odata cineva s-a suparat ca i-am lasat un plic in posta, fara ca el sa fie acasa. De atunci nu mai vorbeste cu mine. Sa fie vreo 10 ani de-atunci", povesteste Obada.

Familia-postas

Constantin Obada are doi copii si amandoi au fost "contaminati". De mici, parintii ii luau pe teren la impartit corespondenta. Asta era cea mai mare bucurie a micutilor. "Eu cu fata il ajutam la impartit scrisorile prin Balteni. Acolo m-am nascut si stiam oamenii din sat, dar luam fata ca sa ma ajute. Erau batrani care nu stiau sa scrie si ea ii speria ca daca nu semneaza nu le da pensia. Asa, incet-incet, au invatat sa scrie. Acum si ea lucreaza tot la Posta. Baiatul este inca in liceu, dar ne-a anuntat de pe acum ca vrea sa-i ia locul lui taica-sau", povesteste Elena Obada.
Tatal ar vrea insa ca baiatul sa urmeze un alt drum. Stie ca aceasta meserie pe cat este de frumoasa, pe atat este de grea. "Inainte era frumos, chiar daca munceam foarte mult. Ma intorceam noaptea tarziu, dar nu-mi era teama. Acum este altceva. Mi-ar fi frica pentru baiat. Si asa femeia mea a trait toata viata cu frica sa nu patesc ceva", incearca sa explice Constantin Obada.

Peste 70 de postasi calare

Reprezentantii Directiei Regionale de Posta (DRP) Iasi sustin ca pe raza judetului Iasi sunt 79 de factori postali care, datorita drumurilor necirculabile, trebuie sa distribuie corespondenta utilizand calul si sareta. De altfel, in astfel de zone principala conditie la angajare este ca viitorul salariat sa detina cal si sareta, pentru care postasii primesc o indemnizatie speciala in valoare de 230.000 lei. "Sunt anumite contradictii. In paralel cu investitiile masive pe care le-am facut pentru modernizarea si informatizarea Oficiilor Postale, obligatia de a presta servicii universale in toate localitatile ne impune sa utilizam si unele mijloace asa-zis arhaice. In localitatile izolate, neaccesibile transportului auto, suntem nevoiti sa efectuam distribuirea trimiterilor postale cu ajutorul calului si a saretei", a explicat Ioan Miron, directorul general al DRP Iasi.
Craita POPA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1349 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013672 (s)