Eveniment-Social

Povestea teribila a prabusirii uneia dintre cele mai profitabile afaceri din Iasi – GALERIE FOTO

Publicat: 13 aug. 2014

@ In urma cu mai bine de un secol, un grup de persoane cu initiativa si-au riscat banii pentru a dezvolta una dintre cele mai profitabile afaceri din lume, inclusiv in zilele noastre! @ Acum, cu siguranta se poate vorbi la trecut si doar documentele sau fotografiile de arhiva mai amintesc de aceasta @ Trist, dar adevarat, este faptul ca una dintre faimoasele afaceri ale Iasului s-a pierdut si asta din cauza proastei administrari facute de catre Statul roman, dupa 1989 

Usor, usor, mare parte dintre primele afaceri si fabrici dezvoltate in orasul Iasi, inainte de anul 1900, au disparut intr-o maniera ciudata, avand concursul oficialilor statului roman de dupa 1989. Un exemplu in acest sens este si fosta Fabrica de Tigarete din zona actualului cartier Dacia. Reporterii BUNA ZIUA IASI (BZI) au intrat in posesia unor documente si a unor fotografii – unicat care dateaza chiar de la monentul in care au fost puse bazele acestei companii.

„Tutunul se lucreaza cu apa. Umezirea foilor se face cu pulverizatoare”

Cu siguranta, miile de ieseni care sunt fumatori ar fi interesati sa vada modul in care, acum peste o suta de ani, se derula procesul de fabricatie al tigarilor. Asta, cu atat mai mult cu cat, una dintre primele fabrici de tutun din Europa a functionat la Iasi. „Descrierea metodelor de productie. Tutunul se lucreaza cu apa. Umezirea foilor se face cu pulverizator, adaugand la straturi subtiri de papusi de tutun apa in cantitate de 4 – 6 la suta din greutatea tutunului. Tutunul umezit in papusi asteapta, in lazi mari, 24 ore pentru uniformizarea umiditatii. Desfacerea papusilor umezite si alegerea foilor pe calitati se face cu lucratori cu mana”, se arata in primul act ce tine de intaia linie de productie a tigaretelor la Iasi, in anul 1908.

CITESTE SI:  Lista monumentelor istorice din Iasi care ar putea fi salvate de la disparitie

70 mii de tigarete produse in opt ore

Dincolo de toate acestea este absolut necesar sa prezentam inca un detaliu extrem de important ce tine de modul in care era produs tutunul. Indicatiile de productie sunt extrem de precise si de clare in acest sens. De asemenea, important de remarcat ca eficienta muncii era una incredibila. „In prezent se executa fabricate dupa cum urmeaza: tutun si tigarete din calitatile de tutun Regal, Lux, Calitatea I, a II-a si a III-a fin si a III-a ordinar. Mai departe, pentru confectionatul plicurilor cu tutun – calitatea a III-a, o echipa de opt lucratoare poate confectiona 300 kilograme in opt ore. Pentru impachetat tigarete in posete o echipa de doua lucratoare poate impacheta pana la 70 mii de tigarte in opt ore”, se mai regaseste in primele documente ale firme. Mai multe detalii, pe aceasta tema, pot fi analizate doar in facsimilele de pe www.bzi.ro.

CITESTE SI: Primul muzeu de Arheologie Industriala din Romania, fondat la Iasi – GALERIE FOTO

Ar putea deveni primul Muzeu de Arheologie Industriala din Romania

In acest context, de remintit ca in premiera nationala, la Iasi se vor pune bazele primului Muzeu de Arheologie Industriala. Astfel, in cadrul unui proiect al Complexului Muzeal National Moldova (CMNM), chiar in cladirea fostului depozit de tutun de la Fabrica de Tigarete se va dezvolta un spatiu istoric unicat. „Muzeul de Arheologie Industriala pe care intentionam sa-l infiintam se afla deocamdata la stadiul de proiect. La acest moment nu am reusit, inca, sa gasim finantarea necesara pentru reabilitarea cladirii si amenajarea muzeului. Momentan am incercat sa accesam diverse finantari… Am depus proiectul la Ambassadors Fund for Cultural Preservation în 2011, apoi prin Programul Transfrontalier Romania – Moldova – Ucraina. Noi perseveram si cautam sa accesam alte surse de finantare. La acest moment, important este ca am reusit sa salvam o cladire de la distrugere pentru ca, asa cum se vede, aproape nimic nu a mai ramas din situl fostei Fabrici de Tigarete”, a aratat Lenuta Chirita, coordonatorul Muzeului Stiintei si Tehnicii „Stefan Procopiu”.





Comentarii
Adauga un comentariu