National

Povestea unui copil care isi traieste copilaria prin muzica, dincolo de intuneric

Publicat: 27 aug. 2012
1
Theodor are 10 ani si a studiat pianul mai mult de jumatate din viata. Inca de la patru ani, baiatul a fost initiat in tainele clapelor. Timisoreanul este nevazator din nastere, dar acest lucru nu a putut impiedica explozia de talent a micutului muzician.
In aceasta toamna trece in clasa a cincea, insa pana acum a sustinut recitaluri pe scena Operei sau a Filarmonicii din Timisoara. Theodor Radulescu este nevazator din nastere, dar acest lucru nu a putut impiedica explozia de talent a micutului muzician. Dragostea pentru pian a venit simplu, dupa o serie de lectii de meloterapie in cadrul carora i s-au prezentat mai multe instrumente muzicale. Intre timp, profesorul care se ocupa de el pe atunci a descoperit ca Theodor are „auz absolut”, adica poate sa distinga si sa reproduca la perfectie orice nota sau combinatie de note.
„De asemenea, are posibilitatea de a face niste conexiuni matematice complicate. De exemplu, poate spune in cateva secunde in ce zi a saptamanii cade o anumita data. Nu pot sa explic si nici nu m-a interesat sa exploatez acest fapt, pur si simplu am observat asta”, a spus Marian Radulescu, tatal micutului muzician.
Studiaza si singur
Theodor si parintii lui sunt nelipsiti de la concertele Filarmonicii „Banatul”. Au abonament si spun ca, daca s-ar putea, ar merge in fiecare zi. Cu totii mai asculta, cu mare placere, jazz, muzica electronica, muzica populara autentica sau muzica de film. In rest, baiatul face pregatire la pian de trei ori pe saptamana, chiar si in timpul vacantei, iar acasa studiaza de unul singur, la un pian digital. Viata lui este, insa, una obisnuita. Este curios din fire, pune nenumarate intrebari, ii plac plimbarile, inoata si spune ca ar alege caldura in locul zapezii.
„E un copil-minune in masura in care fiecare om e un om-minune”
In ceea ce priveste viitorul micutului muzician, tatal sau subliniaza ca in Romania este o competitie dura, iar faptul ca Theodor este nevazator constituie un dezavantaj. „Imi doresc ca el sa fie un om care sa se descurce, sa fie independent”, acesta e cel mai important lucru pe care Marian il spera in legatura cu fiul sau. Tatal lui Theodor nu a agreat niciodata statutul de „copil-minune”. „E un copil-minune in masura in care fiecare om e un om-minune. El e un copil-minune pentru ca a supravietuit unei nasteri cu complicatii, s-a nascut la 6 luni. Partea cu pianul nu trebuie privita ca o minune”, a mai spus Marian Radulescu.
Intrebat, probabil, de nenumarate ori, de ce ii place sa cante la pian, Theodor raspunde intai in graba: „Pentru ca e foarte frumos”. Mai apoi dupa cateva secunde de liniste, revine. „Cand cant la pian, simt ca e bine. Ma face sa ma simt fericit, linistit. Nu e ca o joaca. E ceva mai serios”, incheie micutul muzician.




Adauga un comentariu