Povești de senzație cu mari afaceriști din orașul Iași! Au avut averi spectaculoase, clădiri impozante și istorice în toată urbea – GALERIE FOTO (Exclusiv)

Mărturii și povești spectaculoase cu mari afaceriști din orașul Iași! Mulți dintre ei au avut averi spectaculoase, clădiri impozante și istorice în toată urbea. Concret, spectrul mediului de afaceri din Iașul anilor 1900 era dominat de evrei. Aceștia aveau tot felul de mici sau mari afaceri, pornind de la zona farmaceutică, de producție industrială, panificație sau de împrumuturi. Dintre aceștia se disting Martin Buchholzer, Iacob Neuschotz și Adolf Braunstein

În jurul anilor 1900, orașul Iași era dominat de evrei, unii dintre ei mari afaceriști! O parte dintre ei au avut averi spectaculoase, au deținut proprietăți reprezentate de clădiri impozante și istorice în toată urbea.

De reliefat este faptul că spectrul mediului de afaceri din capitala Moldovei era dominat de aceștia pe zona farmaceutică, de producție industrială, panificație sau de împrumuturi financiare. Printre ei se disting Martin Buchholzer, Iacob Neuschotz și Adolf Braunstein. Legați de Iași, foarte mulți s-au stabilit definitiv aici și au fost înmormântați în Cimitirul Evreiesc din oraș.

stirilebzi.ro

Veste proastă pentru pensionari! Banii ajung mai târziu de Paşte!

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Evreii, celebri afaceriști ai Iașului de la 1900

Spectrul mediului de afaceri din Iașul anilor 1900 era dominat de evrei. Unul dintre aceștia este și germanul Martin Buchholzer. Acesta, în anul 1907, cumpără de la Filip Gherasimoff o proprietate în zona Moara de Foc – Păcurari. Mai departe, la 1908, acesta amenajează aici o spălătorie și o vopsitorie chimică. De asemenea, un an mai târziu, el este autorizat să-și extindă fabrica și, tot atunci, își dotează unitatea cu utilaje aduse din Germania. Clădirile pe care le dezvoltă între 1909 și 1927 au fundații din piatră, ziduri de cărămidă, planșee din boltișoare de cărămidă între grinzi metalice și învelitoare din țiglă-solzi sau tablă de fier pe șarpantă de lemn.

În 1929, acesta construiește o nouă clădire pentru muncitori, iar, în anul 1932, fabrica este asigurată contra incendiilor printr-o instalație unică în țară și o gură de apă de o dimensiune mare. În 1934, el aduce un calandru (mașină alcătuită din mai mulți cilindri, printre care se trece un material fie din hârtie, fie din țesături, pentru a-l subția, netezi sau imprima). În anul 1940, marea fabrică de boiangerie și vopsitorie chimică Martin Buchholzer este mobilizată pe loc. Drept urmare, în 1947, aceasta este naționalizată, continuându-și activitatea ca Industria Mică (fosta Moldova Tricotaje sau Fabrica de Textile). În anul 1969, nou-înființata Moldova Tricotaje preia și spațiile realizate între 1924-1925 ale fostei fabrici ridicate de Buchholzer.

Destinul marelui bancher Neuschotz

O construcție emblematică pentru centrul Iașului, existentă parțial și astăzi („Select”), este palatul bancherului Iacob Neuschotz sau Jacques de Neuschotz. Acesta l-a ridicat între 1901 și 1911. La mijlocul secolului al XIX-lea, Neuschotz era cunoscut și ca mare binefăcător al comunității evreiești din Iași.

Palatul era, se pare, și sediu al afacerilor proprii, el preferând să locuiască efectiv, cel puțin în ultimii ani de viață, în vila sa (Mon Repos) din Copou – cumpărată de la Mihail Kogălniceanu. Deținea, oricum, mai multe imobile în oraș: pe Strada Mare (Ștefan cel Mare de astăzi), unde a fost amenajat așa-numitul „Hotel de Nord”, pe Strada de Jos, unde s-a înființat „Orfelinatul Iacob și Fanny Neuschotz”. Succesul proprietarului, care „s-a înălțat dintr-un unghi întunecos al Târgușorului Herța, într-un palat splendid din Iași” era, în ochii contemporanilor, ilustrat în bună măsură chiar prin frumusețea acestui edificiu.

Adolf Braunstein figurează ca proprietarul unor prăvălii de haine de pe Strada Mare

Pe de altă parte, una dintre clădirile-simbol ale Iașului, situată la kilometrul 0 al orașului, este legată de un alt evreu celebru. Totul este legat de Palatul Braunstein. În vreme ce unii spun că datează din anii 1840, alții susțin că a fost construit în anii 1900. Clădirea a fost naționalizată în perioada comunistă, iar camerele palatului au fost împărțite ca apartamente sociale.

Întregul imobil are o suprafață construită desfășurată pe 2.530 de metri pătrați. Adolf Braunstein, evreul care a construit clădirea, a trăit între anii 1842 și 1922. În catalogul întreprinzătorilor evrei din Moldova, Adolf Braunstein figurează ca proprietarul unor prăvălii de haine de pe Strada Mare (astăzi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt) în anul 1884. În 1915 este inaugurată Cupola, iar palatul este gazda unei expoziții de artă (printre obiectele expuse s-a numărat tabloul „Pax”, semnat de Octav Băncilă).