Eveniment-Social

Premieră la Teatrul Național din Iași după un text inspirat din evenimente reale, petrecute în Germania secolului al XIX-lea

Publicat: 06 ian. 2021
Spectacol în Sala Mare a Teatrului Național
Spectacol-premieră la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași.

La Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este programat primul eveniment teatral din 2021. Este vorba despre piesa „Libertate la Bremen”, de Rainer Werner Fassbinder. Este o creație după un text inspirat din evenimente reale, petrecute în Germania secolului al XIX-lea. Spectacolul este realizat de Teatrul Național din Iași în coproducție cu FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală Iași și Centrul Cultural German Iași

La Teatrul Național (TNI) „Vasile Alecsandri” din Iași este programat primul eveniment teatral din 2021. Este vorba de piesa „Libertate la Bremen”, de Rainer Werner Fassbinder. Este o creație după un text inspirat din evenimente reale, petrecute în Germania secolului al XIX-lea. Spectacolul este realizat de Teatrul Național din Iași în coproducție cu FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală Iași și Centrul Cultural German Iași. Traducere: Victor Scoradeș, regia Florin Caracala. Cu: Petronela Grigorescu, Ionuț Cornilă, Daniel Busuioc, Georgeta Burdujan, Livia Iorga, Mălina Lazăr, Doru Aftanasiu, Radu Homiceanu, Constantin Avădanei, Dumitru Georgescu, Horia Veriveș, Gabriel Anton.

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani

Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani. Asistență regie: Irina Crețu&Tudor Nicorici, concept scenografic: Ana Ienașcu, video: Andrei Cozlac, univers sonor: Eduard Draude, consultant scenografie: Conceptural SRL. Premiera va avea loc pe 8 ianuarie, ora 19:00, la Teatru³. Următoarea reprezentație este programată pe 11 ianuarie. Piesa o are în prim-plan pe Geesche Gottfried, o femeie conștientă de feminitatea ei și, în egală măsură, de dreptul ei de a se bucura de ea, de dreptul ei la demnitate, de dreptul ei de a-și afirma propria ei inteligență, care e oricum mult peste aceea a bărbaților din piesă.

Numai că, la Bremen, în anul 1820, femeile sunt încă foarte departe de a-și putea afirma aceste drepturi. Bărbații nu sunt deloc dispuși să le recunoască. La fel ca și majoritatea femeilor – cuminți, supuse, muțumite sau măcar împăcate cu condiția lor și speriate de orice tentativă a vreunei surate de a se emancipa cât de cât.

Lumea în care trăiește personajul o confruntă în mod repetat cu situații ce amenință să-i răpească iubirea, demnitatea, afacerea și la urmă viața

La început, nici Geesche nu pare să fie altfel. Își servește bărbatul, îi servește cu șnaps și pe tovarășii acestuia. Și suportă, ca să nu-și pună soțul într-o lumină proastă față de ceilalți, și umilințele la care acesta o supune ca să facă paradă de autoritatea sa. Dar, după ce musafirii pleacă și se duce la culcare cu bărbatul ei, ar vrea poate singura bucurie pe care o poate avea: sex. Dar, la Bremen în jurul anului 1820, o femeie care-ndrăznește să-i împărtășească soțului o astfel de dorință, e pedepsită. Și umilită. Și călcată-n picioare la propriu și la figurat. Ea nu are voie să vrea. Singura cale de scăpare dintr-o astfel de existență e crima.

Așa ajunge Geesche să omoare pentru prima oară în această piesă. Fără să știe că va mai omorî, fără să aibă de gând s-o mai facă. Dar o va mai face. De multe ori. Ucide în special bărbați, fie că e vorba de tatăl ei, de fratele ei, de vărul ei. Dar și femei – inclusiv pe propria ei mama. Pentru că – de fiecare dată! – nu există altă ieșire. Cu toate astea, ea nu e nici pe departe o natural born killer. Însă lumea în care trăiește o confruntă în mod repetat cu situații ce amenință să-i răpească iubirea, demnitatea, afacerea și la urmă viața.

Rainer Werner Fassbinder (1945-1982), acest „monstru uman și geniu estetic, care s-a simțit acasă numai în operele sale”

Rainer Werner Fassbinder (1945-1982), acest „monstru uman și geniu estetic, care s-a simțit acasă numai în operele sale”, cum scria un ziarist, a fost probabil ultimul mare artist din familia damnaților. Avea 37 de ani când a tras ultima „linie”. O linie excesiv de lungă, cum aveau să constate medicii legiști. Lucru care a întristat peste măsură, dar nu a mirat pe nimeni, fiindcă Fassbinder consuma totul în exces: alcool, droguri, femei, bărbați. A produs, în schimb, artă. Cu o forță de impact uimitoare și într-o abundență incredibilă. Daca tragem … linie, constatăm că, în doar 14 ani, a regizat 44 de filme (printre ele și «Berlin, Alexanderplatz», probabil cel mai cunoscut, cel puțin în România), a scris 37 de scenarii de film, 20 de piese de teatru, a regizat 25 de spectacole.





Adauga un comentariu