National

Tudor Ciuhodaru, unul dintre cei mai activi europarlamentari în plenul Parlamentului European

Publicat: 24 ian. 2020

România ocupă locul 9 în topul numărului de discursuri susţinute în plenul Parlamentului European, potrivit datelor furnizate de MepRanking.eu. Gândul.info a făcut o analiză a activităţii eurodeputaţilor români, de la preluarea noului mandat, în iunie 2019. Membrii PSD contribuie la dezbateriile în plen într-un procentaj 41.85% (113 speech-uri), cei mai vocali fiind Tudor Ciuhodaru- 43 speech-uri, Maria Grapini -36 speech-uri şi Carmen Avram -15 speech-uri. Europarlamentarii PNL, PMP şi Uniunea Democrată din România (EPP) înregistrează 87 speech-uri, cele mai multe intervenţii în plen fiind înregistrate de Siegfried Mureşan -16 speech-uri, Traian Băsescu -14 speech-uri, Vincze Loránţ-10 speech-uri, Eugen Tomac -9 speech-uri. Cel de-al treilea grup politic care se remarcă în acest sens este USR-PLUS (Renew Europe) -70 speech-uri, Ramona Strugariu înregistrând 18 speech-uri ,urmată de Dacian Cioloş – 15 speech-uri, Nicolae Stefanuta -10 speech-uri, potrivit MEPRanking.eu

Tudor Ciuhodaru(PSD, S&D) se află pe locul 10 în Parlamentul European privind contribuţiile în plen, care vizează preventia conflictelor de interes în UE, Ecologizarea Băncii Europene de Investiţii, Descărcarea de gestiune 2017 pentru bugetul general al UE şi al agentiei EASO, reprimarea violentă a protestelor tinerilor şi studenţilor din Irak, Strategia UE pentru dizabilităţi post 2020, situaţia din Orientul Mijlociu, Comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989.

Tudor Ciuhodaru a adresat opt întrebari scrise Comisiei Europene, iar una dintre întrebări vizează situaţia defrişările masive şi exportul de material lemnos din România, prin care propune Comisiei soluţia de a interzice tăierea pădurilor, ca parte a Pactului ecologic.

Indicatorul rapoartelor distribuite europarlamentarilor români, potrivit datelor MepRanking.eu., ne oferă alte date: Camen Avram şi Siegfried Mureşan se află pe picior de egalitate, fiecare va negocia un raport.

Siegfried Mureşan (PNL, EPP) se află pe locul 136 în Parlamentul European în ceea ce priveşte distribuirea rapoartelor, acestuia fiindu-i distribuit raportul privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a oferi asistenţă României, Italiei şi Austriei. Este raportor pentru aviz pentru dosarul proiectului de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2020.

A fost ales vicepreşedinte al Partidului Popular European şi preşedinte al delegaţiei Parlamentului European cu Republica Moldovă, potrivit comunicatelor de presă.

Printre temele dezbătute în plen se numără redeschiderea urmăririi penale împotriva premierului Republicii Cehe (abuzul fondurilor europene), creşterea fondurilor pentru Vecinătatea estică-inclusiv Republica Moldovă-,Ecologizarea Băncii Europene de Investiţii, activarea articolului 7 din TUE împotriva Poloniei , Comemorarea a 30de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989.

Într-un comunicat de presă, Siegfried Mureşan anuntă că propunerea sa de a aloca 25 de milioane de euro către Programul „DiscoverEU” a fost votată de Palamentul European. Prin acest program, tinerii de 18 ani cu cetăţenie europeană pot călători gratuit cu trenul în Europa timp de până la o lună.

Un alt indicator, raportor din umbră, plasează EPP cu cele mai multe rapoarte -71.43%( 5 rapoarte), iar Clotilde Armand este responsabilă să urmărească progresele şi să negocieze texte de compromis pentru trei rapoarte, în vreme ce PNL şi PLUS gestionează câte un raport din umbră.

Clotilde Armand (USR, Renew Europe) se situează pe locul 16 in Parlamentul European în raport cu indicatorul mai sus menţionat. Raportor din umbră în Comisia BUDG pentru propunerea privind Instrument de flexibilitate pentru a finanţa măsuri bugetare pentru a face faţă provocărilor permanente ale migraţiei; intrărilor de refugiaţi şi ameninţărilor de Securitate; Fondul european de ajustare la globalizare, Clotilde Armand este raportor pentru aviz privind Protocolul privind punerea în aplicare a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană şi Republica Capul Verde

În cadrul unei dezbateri din plenul Parlamentului, eurodeputata USR a declarat că în România şi Slovacia continuă să fie exploatate suprafeţe mari de păduri sălbatice şi a solicitat un catalog european al pădurilor primare, prin care să le fie recunoscută valoarea de patrimoniu.

În ceea ce priveşte zonele cu aer nepoluat în oraşele UE, aceasta a declarat:

“Am stabilit la nivel european standarde pentru concentraţiile de particule nocive, ceea ce reprezintă un pas important.

Aplicarea acestor standarde rămâne însă o dificultate. Ce am constatat dintr-un caz concret: România a fost trimisă de Comisie în faţa Curţii de Justiţie pentru nerespectarea acestor standarde. Sancţiunile, chiar foarte mari, nu pot debloca problema de fond. Avem o lipsă acută de expertiză.

Pentru a ameliora calitatea aerului, e nevoie, de exemplu, de investiţii mari în infrastructura de transport din oraş. De ani de zile, proiectele stagnează. Propunerea mea este să angajăm echipe de experţi din partea Comisiei pentru a acorda asistenţă tehnică. Trebuie să luăm autorităţile locale şi naţionale de mână pentru a progresa. Vă propun să schimbăm abordarea şi să gândim un dispozitiv în acest sens. Trebuie să recunoaştem deficienţele şi să acţionăm în mod diferit de cum am făcut timp de 12 ani.”

Europarlamentarul USR a trimis o întrebare scrisă Comisiei Europene, alături de colegii de partid, despre localizarea defectuoasă-stadiul implementării şi respectării reale a legislaţiei europene privind numărul 112 în statele membre -a serviciului 112 şi a menţionat consecinţa problemei localizării apelului “ În 25 iulie 2019, în România, o tânără de 15 ani a fost răpită şi violată. A avut totuşi curajul de a suna la 112 şi de a cere ajutorul. Ajutorul nu a venit din cauza localizării defectuoase. În noul Cod european al comunicaţiilor electronice se prevede că Directiva (UE) 2018/1972 va trebui transpusă de către toate statele membre până la finalul anului 2020. Aceasta face referire directă, în articolul 109, la obligaţia statelor de a asigura informaţia cea mai adecvată de localizare. “

Partidul Pro România este reprezentat de eurodeputata Corina Cretu, raportor pentru aviz privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2020. Corina Creţu se află pe locul 120 în Parlamentul European. În documentul respectiv, se reaminteşte importanţa acordării resurselor şi a personalului adecvat OLAF, Europol şi Eurojust, pentru a le asigura capacitatea de a coopera eficient cu Parchetul European.În raport se exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea personalului raportată de OLAF în raportul din 2018, în timp ce volumul de muncă al biroului a crescut.

EPPO va investiga fraudele cu fonduri europene, de amploare sau gravitate şi/sau care au un caracter transfrontalier. Parchetul european va putea instrumenta dosarele cu mari fraude cu fonduri europene şi/sau cu caracter transfrontalier. Fraudele mari sunt considerate de peste 100.000 de euro, însă, în cazuri specifice, Camera permanentă competentă din cadrul EPPO va decide dacă un caz cu prejudiciu mai mic va fi preluat de Parchetul european în funcţie de gravitatea sau complexitatea lui.

Laura Codruţa Kovesi a fost votată pentru funcţia de procuror-şef european în octombrie de Consiliul UE.

La capitolul întrebări scrise adresate Comisiei Europene, PSD (S&D) a trimis Comisiei Europene 71 întrebări (48.3%) , PNL , PMP şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România au adresat 48 întrebări scrise (32.65%), iar USR-PLUS au trimis 28 interogări (19.05%).

Carmen Avram (PSD, S&D) Raportor în Comisia PECH / Raportor din umbră în Comisia AGRI. Aceasta ocupă locul 6 în Parlamentul European, adresând 22 întrebări scrise, multe dintre ele fiind de interes pentru România.

Potrivit site-ului PE, Carmen Avram este numită raportor privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană şi Republica Gambia şi a Protocolului privind punerea în aplicare a respectivului acord de parteneriat. A fost numită raportor din umbră privind Acordului dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană privind alocarea către Statele Unite a unei cote în cadrul cotei tarifare pentru carnea de vită de înaltă calitate.

Eurodeputata a fost interesată de poziţia Comisiei în ceea ce priveşte concurenţa pe piaţă şi nivelurile ratelor dobânzilor în sistemul bancar din România, “în contextul în care acuzaţiile conform cărora băncile au convenit să majoreze ratele dobânzii prin manipularea indicelui ROBOR“.

De asemenea, aceasta s-a adresat Comisiei Europene, solicitând să fie informată cu privire la măsuri juridice specifice pentru a pune capăt pescuitului ilegal şi pentru a limita concurenţa neloială din partea ţărilor din afara UE, dat fiind faptul că “pescuitul ilegal şi traficul de caviar ameninţă supravieţuirea sturionului de Dunăre“.

O altă întrebare se referă la măsurile întreprinse de Comisie pentru a combate comerţul ilicit cu produse din tutun, afirmând că, “în România, contrabanda cu ţigări a atins cea mai mare amploare din ţările est-europene“.

Şedinţele plenare, în care Parlamentul European votează oficial legislaţia UE şi adopta poziţia sa în problemele politice, au loc o dată pe lună la Strasbourg, Franţa, pentru o sesiune parţială de patru zile, de luni până joi, iar alte sesiuni sunt ţinute la Bruxelles. Un alt indicator al activităţii de europarlamentar este participarea la discuţiile din comisii parlamentare.

Potrivit datelor furnizate MepRanking.eu, printre cele mai active state, in ceea ce priveste discursurile sustinute în plenul Parlamentului European, se numara Germania, Franta, Italia şi Spania.

Sursă articol Gandul

 



loading...

Adauga un comentariu