News Flash:

Privatizarea cu indienii este contestata

14 Februarie 2005
1110 Vizualizari | 0 Comentarii
•Situatia din acest moment a fostei Uzine Metalurgica a dat nastere la vii controverse privind procesul de privatizare din anul 2003 •Controversele legate de ordonanta privind stergerea datoriilor catre stat in cazul unitatilor mari din Iasi a dus la formarea unei Comisii Senatoriale de Mediere •Senatorul Varujan Vosganian a incercat sa ajute conducerea Tepro SA, insa aceasta a refuzat

Conducerea indiana a SC Mittal Steel SA (fosta Tepro SA) refuza colaborarea cu Comisia Senatoriala de Mediere, formata pentru analizarea Ordonantei numarul 97/2003 privind stergerea unor datorii la bugetul de stat. Situatia complicata de la fosta Tepro SA este data de faptul ca, in acest moment, unitatea se afla sub gaj bancar, din cauza unui credit cel putin dubios contractat de conducerea unitatii, pentru finantarea activitatii curente, respectiv cumpararea de materii prime de la unitatea mama, Sidex SA Galati. Totodata, in cursul anului trecut, unitatea ieseana a luat o serie de decizii la fel de controversate, printre care ultima de acest gen este contractarea unui alt imprumut considerabil, de la Mittal Steel, in suma de 1,750 milioane dolari americani. Astfel, la sfarsitul anului trecut SC Mittal Steel SA Romania a acordat SC Mittal Steel SA Iasi un imprumut de 1,750 milioane dolari americani (66 miliarde lei - n.r.), suma care, conform contractului, urmeaza a fi folosita pentru realizarea de investitii, conforme cu contractul de privatizare din 2003. Chiar daca acest imprumut pare la prima vedere benefic societatii comerciale iesene, termenii contractului sunt cel putin dubiosi. Astfel, daca unitatea mama Mittal Steel a dat la Iasi bani pentru investitii, termenii contractului lasa loc de mai multe interpretari, prin prisma faptului ca pentru acest imprumut Mittal Steel cere o dobanda anuala de 5 la suta, desi firmele fac parte din acelasi concern, Mittal Steel preluand cu putin timp in urma LNM Holdings NV. In aceste conditii, firma mama nu cere nici macar o garantie pentru plata acestei sume, iar suma de bani ar trebui restituita in doi ani de zile. Totodata, pana la data de 31 decembrie 2006, fosta uzina Metalurgica ar trebui sa returneze Mittal Steel Iasi suma imprumutata, la care se vor adauga peste 6 miliarde lei, in conditiile in care societatea ieseana este parte in mai multe litigii cu organele statului privind sume de bani pe care aceasta le datoreaza, estimate la peste 600 miliarde lei, in speta Ministerul de Finante si Directia Regional Vamala Iasi.

Disponibilizarile

O alta decizie controversata a conducerii indiene de la fosta Uzina Metalurgica este cea privind renuntarea la un numar de 400 de persoane. Acest lucru vine dupa aproape un an si jumatate de la preluarea Tepro SA de catre grupul Ispat. In acelasi timp, conform angajamentelor asumate de cumparator la data achizitionarii fostei Uzine Metalurgica, acesta se obliga sa mentina, pe o perioada de 2 ani si jumatate de la data transferului dreptului de proprietate, un numar de 1.400 salariati, conform protocolului оncheiat cu Sindicatul Virgil Sahleanu de la Tepro SA. Asadar, disponibilizarile colective nu au un temei legal fara acordul sindicatului, care dovedeste o data in plus ca interesele liderilor de sindicat sunt mai presus de situatia muncitorilor pe care ii reprezinta si care i-au ales. Astfel, la data preluarii pachetului majoritar de actiuni, оn calitate de actionar majoritar al societatii comerciale, s-a obligat ca, pentru o perioada de 5 ani de la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor, sa nu decida si/sau sa faca demersuri pentru dizolvarea sau lichidarea voluntara a unitatii sau declansarea procedurii reorganizarii judiciare si falimentului, conform aceluiasi contract de privatizare. In acelasi timp, in ceea ce priveste datoriile catre bugetul de stat ale Tepro SA, acestea au fost in mare parte convertite in actiuni, moment in care la fosta Metalurgica au intrat ca actionari Ministerul de Finante si AVAS. Totodata, datoriile au fost considerate de conducerea Tepro SA sterse, insa controlul efectuat de inspectorii fiscali ieseni au calculat debitele fostei Uzine Metalurgica atat anterior preluarii societatii, cat si ulterior. Mai mult, conducerea indiana s-a bazat in stergerea datoriilor pe un ordin comun care a venit anterior privatizarii, destul de tarziu, in cursul anului trecut, iar acesta trebuia sa fie aplicat retroactiv. Prin prisma acestui lucru, Ministerul de Finante a considerat ca acest ordin comun, intre AVAS si MFP, nu actioneaza de la sine, ci conducerea societatii ar fi trebuit sa ceara acest lucru. Procesul dintre MFP si Tepro SA a ajuns in urma cu o luna de zile la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Desi senatorul Varujan Vosganian s-a aratat dispus sa rezolve unele probleme legate de datoriile acumulate de societatea comerciala Tepro SA (devenita Mittal Steel SA), conducerea unitatii a refuzat acordarea de facilitati post privatizare."Am solicitat o intrevedere cu conducerea Tepro, iar persoanele s-au aratat la inceput circumspecte referitor la aceasta propunere a mea. Conducerea nu doreste nici un fel de facilitati pentru stergerea penalitatilor de dupa privatizare", a declarat ieri senatorul Varujan Vosganian. Acest lucru vine dupa ce, in urma cu cateva luni, finantistii ieseni au calculat societatii iesene datorii de peste 510 miliarde lei, acumulate pana la data de 31 decembrie 2003. In ceea ce priveste situatia SC Terom SA, senatorul Vosganian este de parere ca fosta conducere a avut sprijin politic. "Exista intentii de a ingropa aceasta firma. Acolo s-au petrecut nereguli care nu se puteau produce fara protectie politica si a fostei Autoritati pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS). Voi propune lui Gabriel Zbarcea, presedintele AVAS, oprirea procedurii de executare silita. Sunt peste 40 de hectare de teren si spatii care au fost vandute", a mai declarat Varujan Vosganian. In conceptia acestuia, privind situatia Terom SA exista doua optiuni, legate de reorganizarea judiciara si lichidarea societatii. Conducerea ar opta pentru reorganizare si gasirea unui investitor pentru preluarea firmei. Reorganizarea presupune reluarea contractelor din ultimii trei ani, ceea ce a presupus vanzarea unor active.

Privatizarea SC Tepro SA este in suspensie

•Senatorul Radu Terinte spune ca membrii Comisiei parlamentare care se ocupa de dosarul privatizarii Tepro SA nu au inca toate datele pentru a lua o decizie

Comisia parlamentara de mediere constituita pentru a discuta eventuale modificari care trebuie aduse OUG nr. 97/ 2003 care se refera la privatizarea SC Tepro SA s-a intrunit miercurea trecuta in sedinta, dar nu a putut lua inca o decizie, deoarece nu au fost puse la dispozitie toate datele privind situatia financiara a societatii iesene. Aceste date erau cu atat mai necesare cu cat s-a propus ca datoriile SC Tepro SA acumulate pana la 31 decembrie sa fie convertite in actiuni, iar apoi prin aport de capital sa fie transferate investitorului Mittal Steel. Mai mult, au existat unele discutii potrivit carora s-ar dori si convertirea in actiuni a datoriilor acumulate pana in anul 2005. "Nu am putut lua inca o decizie, deoarece nu am avut un punct de vedere al initiatorului acestei Ordonante de Urgenta. Nu stim care este valoare datoriilor. De aceea, am solicitat punctul de vedere al Ministerului Finantelor privind valoarea datoriilor pe care le are aceasta societate", a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa, senatorul PUR Radu Terinte, membru in comisia parlamentara care se ocupa de privatizarea Tepro SA. Mai mult, membrii acestei Comisii au solicitat si punctul de vedere al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), institutie abilitata cu recuperarea datoriilor. De asemenea, pentru a lua o decizie in acest sens trebuie obtinut si avizul Consiliului Concurentei. "Nu cunoastem nici continutul contractului de privatizare si am solicitat sa ni se puna la dispozitie toate datele", a mai spus Radu Terinte. In alta ordine de idei, senatorul iesean a mai declarat ca va sustine demersurile facute de autoritatile locale din Tibanesti pentru ca in aceasta localitate sa fie deschisa o sucursala a unei banci comerciale. "Comuna Tibanesti, viitor oras, are o populatie de 7.653 persoane. Pana nu demult, in aceasta localitate a existat o filiala a Casei de Economii si Consemnatiuni, care insa s-a desfiintat. Una dintre nevoile stringente pe care le resimte populatia este existenta unei sucursale de banca la care populatia sa-si depuna economiile. Peste 500 persoane din Tibanesti lucreaza in strainatate, iar transferul sumelor castigate catre familie este greoi. Primaria are spatii pentru a le puna la dispozitia unei banci comerciale pentru o chirie mica, iar in localitate sunt persoane calificate care ar putea lucra in domeniu", a incheiat senatorul umanist.
Constantin MAZILU
Gelu JIREGHIE
Tudor LEAHU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1356 (s) | 22 queries | Mysql time :0.025452 (s)