Eveniment-Social

Protectia identitara a romanilor de peste hotare

Publicat: 10 nov. 2011
1

@ Fonduri si strategii pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice, religioase si culturale a românilor „de afara” @ Preocupari sporite pentru consolidarea legaturii dintre România si comunitatile românesti din diaspora @ Parteneriate multiple cu asociatiile si organizatiile reprezentative ale românilor care traiesc în exterior, punând la dispozitia acestora programe de finantare structurate pe educatie, cultura, mass-media, spiritualitate si traditie @ Se urmareste cresterea numarului de burse destinate tinerilor de origine româna cu performante scolare deosebite, cât si artistilor si scriitorilor din rândul românilor din afara granitelor, pentru a le permite sa creeze în dialectele limbii române si sa întretina, astfel, spiritul cultural si istoric românesc @ Asigurarea serviciului religios în limba materna în mediul etnicilor români de peste hotare, prin scolarizarea sau prin trimiterea unor preoti misionari @ Acordarea de finantari nerambursabile si sprijin logistic pentru înfiintarea si dezvoltarea de structuri mass-media

In ultimii ani observam o crestere a preocuparilor autoritatilor noastre fata de situatia etnicilor români din vecinatatea imediata si apropiata. Pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice, religioase si culturale a acestora se inscriu deja intre prioritatile guvernamentale, dar, cu toate acestea, etnicii români continua sa se confrunte cu dificultati in planul afirmarii identitare. Ecourile Forumului Românilor de Pretutindeni abia daca s-au stins, lucrarile acestuia având loc in perioada 29 septembrie – 2 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, din Capitala. Organizat prin efortul comun al Camerei Deputatilor si Guvernului României, a reunit peste 200 de reprezentanti ai societatii civile si asociatiilor românilor din afara frontierelor de stat, atât din cadrul comunitatilor de data recenta (Italia, Spania, Germania, M. Britanie, SUA, Canada, Franta, Elvetia s.a.), cât si din rândul comunitatilor istorice – R. Moldova, Serbia, Ucraina¸ Ungaria, Albania, Macedonia, Bulgaria si Grecia. Din interventiile participantilor a rezultat importanta care se acorda de catre Executivul de la Bucuresti raporturilor cu românii de pretutindeni. Sa amintim ca s-au prezentat la eveniment, cu alocutiuni, personalitati de inalt rang in stat: premierul, presedintele Camerei Deputatilor, presedintele Academiei Române, secretarul Comisiei pentru românii din afara granitelor din Parlamentul României, presedintele Comisiei pentru politica externa din cadrul Senatului României, presedintele-director general al Societatii Române de Radiodifuziune ori secretarul de stat pentru românii de pretutindeni. Asa cum era de asteptat, a strabatut – mai ales din interventia premierului – preocuparea pentru intarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii, pastrarea si afirmarea identitatii culturale a acestora, facilitarea dobândirii cetateniei române si flexibilizarea regimului de viza, stimularea dialogului cu institutiile statului român si cele ale statelor de cetatenie/ rezidenta si asigurarea respectarii exercitarii dreptului de vot. Evident, simpla cunoastere a acestora nu este suficienta.

Transpunerea in fapta necesita alocarea unor resurse apreciabile in aceasta directie. Din cele expuse de reprezentantii românilor „din afara”, situatia nu pare foarte roz. De exemplu, cetatenia româna nu poate fi (re)dobândita mai devreme de 9-10 luni, Autoritatea Nationala pentru Cetatenie primind saptamânal in jur de 1.000-1.500 de dosare, care presupun ample investigatii birocratice, iar in ceea ce priveste solicitantii din Republica Moldova, se verifica foarte detaliat descendenta acestora. Pe de alta parte, asa cum se poate intui, in context de criza, lucrurile comporta si alte dificultati. Si, totusi, nu putem sa nu remarcam ca bugetul alocat in acest an Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) se cifreaza la o suma apreciabila: 6.000.000 lei (aprox. 1,5 mil. euro), in varianta prevederilor initiale. Aceasta institutie publica cu personalitate juridica proprie, aflata sub coordonarea prim-ministrului, are principalul obiect de activitate legat tocmai de aplicarea liniilor de actiune din domeniul relatiei cu cetatenii si etnicii români din afara granitelor. Respectiv, DRP se preocupa de pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a românilor din statele vecine si consolidarea legaturii dintre România si comunitatile românesti din diaspora. De asemenea, trebuie sa dezvolte parteneriate cu asociatiile si organizatiile reprezentative ale românilor care traiesc in afara granitelor, punând la dispozitia acestora programe de finantare structurate pe educatie (Programul „Nicolae Iorga”), cultura (Programul „Constantin Brâncusi”), mass-media (Programul „Mihai Eminescu”) si spiritualitate si traditie (Programul „Andrei Saguna”). O documentare rapida in planul deciziilor Executivului care aproba suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului din Fondul de rezerva bugetara, prevazut in bugetul de stat pe anul 2011, pentru DRP, ne releva ca, recent, la suma sus-amintita se adauga o noua alocare – de 2.000.000 lei. Destinatia priveste capitolul 67.01 „Cultura, recreere si religie”, titlul 59 „Alte cheltuieli”, articolul 59.07 „Sprijinirea românilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora”, in vederea „derularii si implementarii proiectelor, programelor si actiunilor care vizeaza pastrarea identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase a comunitatilor românesti din afara granitelor tarii” (cf. HG nr. 903 din 7 septembrie 2011).

In motivarea acordarii respectivei suplimentari s-a facut trimitere la „imposibilitatea sustinerii proiectelor depuse in cadrul sesiunii de finantare (…), doar 95 de proiecte fiind aprobate pentru finantare din aproximativ de 500 de proiecte solicitate in acest an, suma totala a proiectelor depuse depasind considerabil capacitatea financiara a DRP”. Situatia, ca atare, ar fi putut afecta parteneriatul Departamentului cu asociatiile si organizatiile românilor de pretutindeni, conducând la limitarea initiativelor venite din partea comunitatilor românesti din afara granitelor de promovare si afirmare a identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase. Deja superfluu, sa mai spunem ca restrictiile bugetare limiteaza si posibilitatea Departamentului de a demara noi actiuni in vederea solutionarii problemelor pe care le intâmpina comunitatile românesti din Albania, Macedonia, Serbia, Ungaria si Ucraina.

In ce ne priveste, observam ca in afara incercarii de ameliorare financiara a acestui delicat domeniu la care ne referim aici, a fost finalizat, tot in preajma Forumului, si un document-cadru de mare importanta, destinat stabilirii unor directii de actiune, masuri si mijloace privind pastrarea, afirmarea si promovarea identitatii românilor din afara tarii. Este vorba de Strategia Nationala pentru Românii de Pretutindeni, care are la baza principiul identificarii solutiilor adecvate situatiilor particulare existente in cadrul comunitatilor românesti din vecinatatea României si din emigratie sau ale originarilor din tara noastra. In continutul documentului se arata ca „Scopul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni este de a asigura românii din afara granitelor tarii asupra faptului ca statul român nu ii uita, ci, dimpotriva, se implica, in conformitate cu documentele internationale in domeniu la care România este parte semnatara, in promovarea traditiilor, valorilor si identitatii nationale, prin masuri si programe coerente, axate pe sustinerea comunitatilor românesti din diaspora si vecinatate”.

Pe ansamblu, se poate spune ca Strategia in discutie reflecta evolutiile actuale ale comunitatilor românesti de peste hotare si propune linii de actiune specifice in concordanta cu nevoile prezente ale acestora, urmarind consolidarea relatiilor dintre România si românii „din afara” si crearea premiselor pentru ca identitatea româneasca sa fie protejata si sustinuta. Apoi, nu in ultimul rând, trebuie relevat ca România avea nevoie de o strategie noua pentru românii de pretutindeni, menita sa ofere solutii viabile pentru consolidarea comunitatilor românesti, incurajarea initiativelor care vizeaza manifestarea libera si neconditionata a apartenentei la romanitate si sprijinirea manifestarilor culturale românesti in cadrul comunitatilor nationale in care sunt integrate. 





Adauga un comentariu