National

Puteri sporite pentru procurorii DNA

Publicat: 15 sept. 2014

Oamenii lui Kovesi vor putea scoate din dosare judecatori suspectati de coruptie, in absenta unui verdict definitiv

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita revocarea ca nelegala a hotararii prin care s-a dat procurorilor anticoruptie condusi de Laura Codruta Kovesi puterea de a-i scoate din dosare pe judecatori. AMR, condusa de judecatoarea Gabriela Baltag, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o plangere prealabila prin care solicita revocarea ca nelegala a Hotararii nr. 846bis din 3 iulie 2014, prin care CSM a stabilit, in esenta, ca „judecatorul fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte de coruptie ar trebui sa se abtina de la solutionarea pricinilor cu aceasta natura pana la clarificarea situatiei sale, intrucat se incalca aparenta de impartialitate si obiectivitate de care orice judecator este raspunzator”.

Citeste si UN NOU SCANDAL? Traian Basescu ar fi primit doi saci de bani!

Conform Lumea Justitiei, Asociatia Magistratilor din Romania arata in demersul sau ca inceperea urmaririi penale nu echivaleaza in niciun caz cu stabilirea unei vinovatii a judecatorului, nici macar cu posibilitatea finalizarii urmaririi penale prin trimiterea acestuia in judecata si ca hotararea nu este destinata tuturor magistratilor – judecatori si procurori, ci vizeaza numai o categorie restransa, respectiv, judecatorii care solutioneaza cauze in materie penala.De asemenea, AMR atrage atentia ca argumentele retinute in considerentele hotararii nu sunt decat pretexte care vin sa justifice instituirea unor masuri noi, peste dispozitiile legale ce reglementeaza drepturile si obligatiile magistratilor, situatie ce excede atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Se da drumul la presiuni
„Consiliul Superior al Magistraturii instituie un cadru special de incompatibilitati, infrangand totodata prezumtia de nevinovatie, in ceea ce-i priveste pe judecatori, libertate garantata de altfel oricarui cetatean, potrivit art. 23 alin. (11) din Constitutie… Este luata in calcul ipoteza inceperii urmaririi penale numai in ceea ce priveste un judecator care judeca in materie penala, fiind sugerata, in mod eronat, ideea ca doar un astfel de judecator poate savarsi , fiind exclusi in mod nepermis din aceasta sfera procurorii si ceilalti judecatori.

Mai mult decat atat, nu este avut in vedere orice judecator, ci numai acela care ar judeca , deci un judecator specializat eventual in solutionarea cauzelor de coruptie… Prin aceasta dispozitie, fara precedent, se pune o anatema asupra unei categorii restranse de judecatori, fiind deschisa posibilitatea exercitarii asupra lor de presiuni tocmai prin suspiciunile generate in jurul acestora, care pot fi de multe ori , daca se au in vedere imprejurarile relativ simple ce pot conduce, potrivit legislatiei in vigoare, la inceperea urmaririi penale.

Citeste si Asociatia Magistratilor, ATAC fara precedent la CSM: „Asta e frauda”

Prin aceasta dispozitie legala, Consiliul Superior al Magistraturii a vulnerabilizat un segment al judecatorilor, respectiv pe cei care judeca in materie penala, fapte de coruptie, imprejurare ce echivaleaza cu o afectare grava a independentei lor, principiu utilizat in fundamentarea recomandarilor, contrar intentiei declarate. Mai mult decat atat, aceste mentiuni pot favoriza si deschide drumul unei nepermise a judecatorilor, care, numai in baza unor simple presupuneri, suspiciuni sau banuieli, prin invocarea unor argumente de natura celor prezentate mai sus, pot fi usor indepartati de la solutionarea anumitor cauze”, se  mai arata in plangere.

De asemenea, AMR considera ca dispozitia Consiliului, conform careia “judecatorii care, in exercitiul functiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infractiuni in orice circumstante (de exemplu, accepta mita) nu pot beneficia de imunitate fata de procesul penal ordinar”, este neavenita, ea reprezentand “o adaugare la lege, imprejurare ce excede atributiilor acestui organism”.

Sadeste indoiala in randul opiniei publice
Asociatia Magistratilor din Romania solicita CSM sa indice care este studiul in baza caruia aceasta institutie a ajuns la concluzia ca in interiorul unui complet de judecata sunt presiuni frecvente asupra membrilor sai, atat de alarmante incat l-au determinat sa intervina, peste atributiile sale legale, cu initiative ce nu fac decat sa decredibilizeze si mai mult actul de justitie (in situatia de fata procedura adoptarii unei hotarari), prin indoiala pe care o sadeste opiniei publice, care poate intelege ca procesul deliberarii poate imbraca de multe ori forma unei “invoieli”, a unui “troc” al membrilor completului, in afara cadrului legal… “Prin urmare, este exclusa posibilitatea Politistii judiciari, tapi ispasitori pentru dosarele din sertare
Nu numai judecatorii sunt luati in vizor de CSM, ci si politistii judiciari. Inspectia Judiciara, condusa de Rica Vasiliu Cravelos si vicepresedintele Gheorghe Stan  a intocmit un Raport privind verificarile masurilor luate de procurori si conducerile parchetelor din cadrul Ministerului Public in vederea solutionarii dosarelor penale mai vechi de 5 ani de la data sesizarii, constatand in majoritatea cazurilor ca motivele pentru care s-a ajuns la nesolutionarea dosarelor au fost de ordin obiectiv sau subiectiv.

Citeste si Cum este CSM-ul mai presus de lege

Conform Lumea Justitiei, printre motivele de ordin obiectiv invocate se afla fluctuatia de procurori, locatia improprie desfasurarii activitatilor specifice, sustragerea suspectilor de la cercetari, conexarea mai multor cauze din tara la acelasi dosar, volumul mare de munca/procuror si alte asemenea. In ce priveste motivele de ordin subiectiv, Inspectia Judiciara a retinut, in principal, ca nesolutionarea dosarelor mai vechi de 5 ani a fost cauzata de efectuarea actelor de cercetare penala la intervale mari de timp intre ele de catre organele de politie judiciara, si in unele cazuri – rare – de catre procurorul de caz.

Lumea Justitiei precizeaza ca politistul judiciar lucreaza sub directa coordonarea a procurorului, iar procurorul poate dispune sanctionarea organului de politie judiciara. “Din acest punct de vedere apreciem ca Raportul este fals si menit sa ascunda responsabilitatea procurorului, care avea obligatia de a constata ca politistul de caz tergiverseaza cauza si de a dispune sanctionarea lui, in functie de gravitatea faptelor”, conchide Lumea Justitiei.



loading...

Adauga un comentariu