Actualitate

Raportul de forte la Curtea Constitutionala, favorabil lui Basescu

Publicat: 26 mart. 2013
1

Instalarea lui Daniel Morar judecator la Curtea Constitutionala rastoarna oficial, din 9 iunie, raportul de forte in interior in defavoarea USL, pentru urmatorii trei ani. In noua formula, numarul judecatorilor numiti de mana presedintelui Traian Basescu sau de Parlament pe filiera PDL va ajunge la cinci din noua, numarul de voturi cu care s-au luat in ultimii ani cele mai sensibile decizii la Curte.

Cu toate ca a numit doi din cei trei judecatori care isi incep mandatele in 2013, Mona Pivniceru cu sprijinul PNL si Valer Dorneanu propus de PSD, USL pierde practic un loc prin plecarea lui Acsinte Gaspar, desemnat la Curtea Constitutionala de Ion Iliescu in 2004.

Cum se schimba majoritatea la Curte
Dupa juramantul celor trei judecatori noi, Curtea va avea cinci membri promovati cu sustinerea presedinteui Traian Basescu. Primul, numit de Basescu in 2007, este chiar presedintele actual al CCR, Augustin Zegrean, fost parlamentar PDL si unul dintre membrii vechi ai fostului PD.

Acesta a fost urmat de valul de judecatori instalati in 2010, cand in jurul PDL exista o majoritate parlamentara atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat. Astfel au fost numiti cu scandal in Parlament la vremea respectiva, judecatorii Stefan Minea din partea Camerei si Iulia Motoc din partea Senatului.

Daca Minea, fost prodecan al Facutatii de Drept de la Universitatea “Babes-Bolyai”, a fost propunerea asumata de PDL si de Emil Boc la acel moment, Iulia Motoc, profesor de drept la Universitatea din Bucuresti si sotia ambasadorului Romaniei la UE, Mihnea Motoc, a fost sustinuta oficial de UNPR, insa la sugestia presedintelui cu care Gabriel Oprea avea la acea vreme o buna relatie.

A treia numire la CCR in 2010 a  fost cea a fostului avocat al CNADNR, Petre Lazaroiu, reconfirmat practic in functie de presedintele Traian Basescu. Intrarea lui Lazaroiu la CCR a avut loc in 2008, pentru un mandat scurt, ca inlocuitor al defunctului Petre Ninosu, numit de Ion Iliescu in 2001.

Astfel, daca pana in 2008, Curtea i-a fost mai degraba ostila lui Basescu sau ambigua in deczii care l-au implicat direct, cum a fost, in 2007, cazul avizului de suspendare, dupa 2010, seful statului a avut castig de cauza in cateva conflicte importante. Printre acestea, invalidarea referendumului din 2012 sau desemnarea presedintelui ca titular de drept al scaunului Romaniei la Consiliul European.

Cojocaru si Puskas, aliati de ocazie
Doi au fost judecatorii care au inclinat balanta in favoarea cauzei prezidentiale, in situatiile limita: Aspazia Cojocaru, numita pe mana PSD pentru perioada 20004-2012 si Valentin Zoltan Puskas, desemnat pe locul negociat de UDMR pentru mandatul 2007-2016.

Nominalizarea fostului sef al DNA, Daniel Morar in locul lui Acsite Gaspar face insa ca raportul politic de 5-4 in interiorul CCR se rastoarne in defavoarea USL, care s-ar putea baza constant pe Mona Pivniceru, Valer Dorneanu si Tudorel Toader, numit de PNL in 2007.

Noile mize politice la CCR
Una din mizele legate de CCR pana la sfarsitul mandatului lui Traian Basescu la Cotroceni se anunta a fi revizuirea Cosnstitutiei, demers din care USL l-a exclus pe presedinte, dar care trebuie avizat de Curtea Constitutionala inainte de a se ajunge al referendum.

O alta ar fi o a treia suspendare, cu care USL il ameninta pe Basescu. Si in acest caz Curtea are cuvantul final privind validarea sau invalidarea referendumului daca la vot se prezinta mai putin de 9,1 milioane de alegatori. Majoritatea necesara in acest caz, ca si in cele al avizului pentru proiectul de revizuire a Constitutiei este de 6 la 3, mult mai usor insa de atins decat in 2012.

Ca arbitru al conflictelor dintre Guvern, Parlament si Presedintie, Curtea Constitutionala a avut in ultimii ani un cuvant decisiv in transarea scandalurilor politice, fie ca a fost vorba de invalidarea referendumurilor de demitere a presedintelui din 2007 si 2012, de contestarea alegerilor prezidentiale din 2009, de legi importante in relatia cu FMI sau de inlocuiri de ministri.

Meciul tacit al lui Traian Basescu cu CCR s-a dat mai ales in primul sau mandate de presedinte. Printre clarificarile constitutionale cu care Curtea a limitat din prerogativele presedintelui se numara posibilitatea acestuia de a refuza numirea unui ministru o singura data, dar si avizarea direct in Parlament, fara a mai trece pe la Cotroceni, a inceperii urmaririi penale a unui ministru daca acesta este si deputat sau senator.

Dupa 2008, Curtea a acceptat insa ca jumatate de Guvern sa functioneze cu interimari in 2009, a respins contestarea rezultatului alegerilor prezidentiale facute de Mircea Geoana,  sau l-a desemnat pe presedinte, in 2012, unic reprezentant al statului la Consiliul European, dupa disputa cu Victor Ponta.

Majoritatea la limita, in functie de votul lui Puskas sau cel al lui Cojocaru, i-a adus lui Basescu si infrangeri la Curte. Contestatia sa privind suspendarea a fost respinsa in 2012, cu 5 la 4, asa cum s-a intamplat in iunie 2010 si cu respingerea legii prin care se taiau cu 15% pensile, care a dus in final la majorarea TVA de la 19% la 24%.

Planul USL: rasturnarea deciziilor CCR in Parlament
In contrapartida, USL are insa un plan: introducerea in noua Constitutie a posibilitatii ca deciziile CCR sa fie intoarse cu votul a doua treimi din parlament.

„Una dintre propunerile mele este sa nu mai avem la Curtea Constitutionala o singura etapa jurisdictionala. Cred ca e bine sa avem o procedura de recurs si sa avem o judecata in prima instanta si una in recurs, pentru ca astfel se pot evita erori„, a dat USL un astfel de semnal inclusiv luni, prin senatorul liberal Tudor Chiuariu, membru al Comisiei parlamentare de revizuire a Constitutiei.

In programul electoral cu care USL a castigat alegerile din decembrie 2012, se mentioneaza explicit ca aceasta „a doua instanta” ar urma sa fie parlamentul in care actuala putere are aproape 70%.

Sursa: gandul.info





Comentarii
Adauga un comentariu