National

Reacția cercetătorilor români după ce au aflat că reactorul de la Cernobîl s-a reactivat: „Nu există posibilitatea repetării accidentului din 1986”

Publicat: 12 mai 2021
După dezastrul de la Cernobil doar o mască și clădirile parăsite au rămas
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că reactorul care a explodat pe data de 26 aprilie 1986, pare să fie din nou activat

În urmă cu 35 de ani se producea marea catastrofa nucleară de la Cernobîl, Ucraina. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că reactorul care a explodat pe data de 26 aprilie 1986, pare să fie din nou activat şi „este precum jarul dintr-o groapă pentru grătar”. Aceaste informaţii au fost făcute publice de către revista americană Science. Însă, specialiştii români au spus că nu există nici o astfel de informaţie la nivel internaţional.

„La CNCAN suntem în permanent contact cu Agenția Internațională (pentru Energie Atomică – n.r) de la Viena, inclusiv cu autoritățile din Ucraina. Aceste informații apărute în articol nu au fost transmise, deci nu sunt informații oficiale. Nu avem informații legate de (existența unor) îngrijorări. Emitere de radiații există în mod constant, practic din 1986 până în acest moment. Este o emitere constantă de radiații de la materialul rămas pe amplasamentul centralei nucleare. Există posibilitatea unor reacții de fisiune spontană, dar nu o reacție de fisiune care să producă neutroni și să întrețină o reacție de fisiune în lanț”, a spus oficialul român.

Oamenii de ştiinţă români spun că nu s-a înregistrat un nivel crescut de radiaţii.

„Există un sistem de monitorizare în ceea ce privește radiațiile de pe acest amplasament și încă o dată vă precizez că nu avem aceste informații de creștere a nivelului de neutroni sau a oricărui tip de radiații. Nu poate fi vorba de o reacție de fisiune întreținută în lanț. Este probabil, cu o anumită probabilitate, să existe o reacție de fisiune spontană, adică emitere de neutroni. Asta presupune că nu ar exista o situație în care să se elibereze o cantitate în atmosferă care să fie răspândită pe distanțe lungi. După cum știm, zona Cernobîl, 30 de kilometri în jurul centralei, e o zonă de excludere, în care practic nu există așezări umane sau desfășurare de activități. Din cunoștințele pe care le avem în acest moment, strict tehnic, nu există posibilitatea repetării accidentului din 1986 pe amplasamentul de la Cernobîl”, a dat asigurări oficialul de la CNCAN.

Oficialii români spun că la nivel internaţional există sisteme care măsoară nivelul de radiaţie.

„În plus, pe lângă sistemele pe care le au ucrainenii, sunt alte sisteme la nivel european, la nivel internațional, de detectare a radiației. Noi suntem în contact permanent cu aceste sisteme. Dacă nivelul de radiații ar fi crescut, am avea informații imediat”

Noi detalii de despre reactorul Cernobîl

Un cercetător chimist cu materiale nucleare de la Universitatea din Sheffield, Neil Hyatt, a declarat că reactorul care a explodat în urmă cu 35 de ani şi care are fisiune nucleară se comportă ca un jar într-un grătar. Acesta a putut face această declaraţie datorită senzorilor care au fost special amplasaţi pentru a urmări creşterea numărului de neutroni care circulă dintr-o cameră inaccesibilă.

Aceste informaţii au fost raportate de săptămâna trecută de Anatolii Doroshenko de la Institutul pentru Probleme de Siguranță a Centralelor Nucleare (ISPNPP) din Kiev, Ucraina. Un alt specialist, Maxim Saveliev membru al ISPNPP a spus: „Dar nu putem exclude posibilitatea unui [accident]”. Acesta a afirmat că numărul de neutroni creşte şi le atrage atenţia managerilor ca mai au la dispoziţie câţiva ani pentru a înăbuşi ameninţarea.




Adauga un comentariu