News Flash:

Rechinii sfasie o avere de 2.000 hectare

22 Iunie 2006
1316 Vizualizari | 0 Comentarii
•Mostenirea imensa a familiei Badarau care cuprinde cel putin 2.000 hectare de teren, dintre care o buna parte in municipiu, este vanata de grupuri de interese din Iasi si din Capitala •Desi fostul prefect de Iasi, Alexandru Badarau, are mai multi mostenitori, cu complicitatea unor inspectori ai municipalitatii si din comisia judeteana de fond funciar, imensa avere a ajuns numai pe mana unei femei si a rudelor acesteia •Este vorba despre Simona Missir, care nu era nici macar ruda de sange cu Alexandru Badarau •Datorita grupurilor de interese, nepotii de sange ai lui Alexandru Badarau se lupta prin instante sa-si primeasca drepturile, in timp ce afaceristii imobiliari continua sa castige milioane de Euro pe an de pe urma vanzarii terenurilor care au fost deja retrocedate •In acest grup de interese intra si un controversat procuror iesean

ZIUA de Iasi prezinta un caz care arata ca in judetul Iasi legile retrocedarii averilor confiscate de comunisti se aplica fie in bataie de joc, fie numai la comanda grupurilor de interese nelegitime. In jurul acestor grupuri de interese penduleaza baronii imobiliari din Iasi care au ajuns sa faca avere numai datorita relatiilor pe care le au la prefectura si la primarie, unde se afla Comisia judeteana, respectiv comisia locala, de fond funciar. Este vorba despre, de acum celebrul caz al fostului prefect de Iasi, Alexandru Badarau, care a lasat in urma o avere de doua mii hectare teren, din care o buna parte in municipiu si alte importante proprietati imobiliare. Ceea ce socheaza, este faptul ca aceasta impresionanta mostenire a ajuns pe mana unei femei si a copiilor sai, care nu sunt nici macar rude de sange cu Alexandru Badarau. Asta in timp ce ceilalti mostenitori, rude de sange, care sunt inca in viata, se lupta prin instante pentru recunoasterea drepturilor. Astfel, Elisaveta Badareu, mostenitoare a fostului prefect, care ar trebui sa aiba drepturi depline a pierdut in fata Simonei Missir, adoptata in anul 1927 de Mircea Badarau, unul dintre fiii fostului prefect.

Inceputurile afacerii

Pentru a vedea dimensiunea acestei afaceri, trebuie precizat ca in jurul anului 1930 fostul boier Alexandru Badarau stapanea padurile Barnovei, viile Copoului, si sute de hectare de teren in comunele din judetul Iasi. Alexandru Badarau a decedat in anul 1936, dar a lasat in urma trei fii, Dan, Mircea si Teodor. Dan Badarau nu a avut copii, in vreme ce Mircea Badarau a infiat-o pe Simona Missir, iar Teodor Badarau a avut un fiu numit Alexandru Badareu (schimbare de nume datorita unor influente birocratice - n.r.). Simona Missir a murit in urma cu un an, dar a lasat in urma o fiica, Doina Adriana Ghelt, si un fiu, Mircea Geanau Alexandru. Alexandru Badareu a murit in anul 1991, dar sotia sa, Elisaveta Badareu, traieste. Desi a avut in fata sa mari bariere ridicate de lege, Simona Missir si copiii sai au primit ani de-a randul sute de hectare si alte bunuri imobile, in timp ce, Elisaveta Badareu, datorita ignorantei autoritatilor, traieste in saracie. Asta in conditiile in care, la vremea cand a fost adoptata Simona Missir, in Codul Civil, la articolul 315 preciza urmatorul lucru: "Cel adoptat nu va dobandi nici un drept de mostenire asupra bunurilor rudelor adoptatorului, dar va avea asupra mostenirii adoptatorului aceleasi drepturi ca si copiii nascuti din casatorie, chiar daca in urma adoptiunii s-ar naste asemenea copii din casatorie". Prin urmare, interpretarea textului de lege in acest caz este simpla. Simona Missir este nepoata adoptiva a fostului prefect, dar nu poate sa mosteneasca din averea acestuia decat cota parte de mostenire a fostului tata adoptiv, adica o treime din averea lui Alexandru Badarau. Celelalte doua treimi, aferente celorlalti doi fii ai fostului prefect de Iasi ar reveni singurei mostenitoare derivate din casatoriile fiilor, respectiv Elisaveta Badarau. Aceasta intrucat, conform articolului de lege mentionat, Simona Missir nu avea dreptul de mostenire asupra averii rudelor tatalui adoptiv, respectiv a fratilor acestuia Teodor si Dan Badarau. Cu toate acestea, apeland la notarul public bucurestean Carmen Marilena Popa, Simona Missir a primit certificatele de mostenitor numerele 53 si 54 din 23 martie 1998, prin care se arata ca aceasta poate sa-i mosteneasca atat pe Dan Badarau cat si pe Teodor Badarau. Notarul public nu a cerut documente suficiente care sa arate ca Simona Missir ar avea dreptul sa mosteneasca aceasta avere impresionanta. Sesizand probabil ca cineva s-ar putea prinde ca ceva nu este in regula, aceste certificate au fost modificate de mai multe ori. Totusi, in baza certificatelor initiale, dar si a celor modificate, Comisia judeteana de fond funciar a emis mai multe hotarari de retrocedare in favoarea Simonei Missir si a copiilor sai.

Primele tunuri

In baza certificatelor de mostenitor mentionate, Simona Missir si copiii acesteia au primit pe rand, in municipiul Iasi, dar si in comunele limitrofe, precum Barnova, terenuri in valoare de zeci de milioane de Euro. Astfel, este vorba despre 50 hectare in Bucium, 16,5 hectare in Copou, 10 hectare padure tot la Bucium, dar si trei cladiri si 1,5 hectare teren in Constanta. Din anii ‘90 si pana astazi, Simona Missir si copiii sai au angajat mai multi procuratori, care insa au preferat sa se retraga, deoarece si-au dat seama ca Elisaveta Badareu este neindreptatita si ca acest lucru ar putea sa le creeze mari probleme prin incalcarea legii penale. Mai mult decat atat, fostii procuratori l-au informat si pe actualul prefect ca in acest dosar de retrocedare trebuie inclus si un alt mostenitor si anume Elisaveta Badareu. Dupa ce respectivii procuratori au renuntat, de partea copiilor Simonei Missir au trecut personaje care n-ar trebui sa aiba nici o legatura cu activitati legate de dobandirea unor terenuri pe cai dubioase pentru interesul personal. Este vorba despre un procuror iesean care, de altfel, are antecedente in domeniul afacerilor imobiliare. In numerele urmatoare, ZIUA de Iasi va arata cu documente afacerile imobiliare derulate de acest procuror, precum si persoanele ce-l ajuta pe acesta. Elisaveta Badareu mai are inca sanse de castig avand in vedere ca Primaria Iasi si prefectura au in lucru o cerere de revendicare pentru 33,5 hectare in Copou. De altfel, deja a fost emisa hotararea de retrocedare pentru mostenitorii Simonei Missir, dar inspectorii municipalitatii iesene refuza sa o puna in aplicare pana la elucidarea drepturilor de mostenire a fiecarei ramuri din familia lui Alexandru Badarau. "In prezent, intre cele doua ramuri ale familiei Badarau se afla un proces pe rol pentru stabilirea drepturilor de mostenire. Pana cand nu se finalizeaza acest proces nu vom intocmi titlul de proprietate pentru suprafata de 33,5 hectare", a declarat Denisa Barbescu, seful Serviciului Juridic al municipalitatii. Pana in prezent, Comisia judeteana de fond funciar nu a revenit asupra hotararii prin care a fost acceptata solicitarea de retrocedare a celor peste 33 hectare in Copou. "Trebuie sa ma uit in dosar. O fi un caz celebru, dar nu pot sa ma pronunt fara acte in fata", a spus telefonic subprefectul Tudor Leonte.
Constantin MAZILU
Tudor LEAHU
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1322 (s) | 22 queries | Mysql time :0.020882 (s)

loading...