News Flash:

Regiile locale, aproape de colaps in 2001

31 Decembrie 2001
1019 Vizualizari | 0 Comentarii
In 2001, iesenii s-au confruntat cu criza apei reci, criza apei calde, criza caldurii si, nu cea mai lipsita de importanta, criza transportului in comun, generata de greva declansata in luna aprilie de vatmanii si soferii de la RATC. Cuvantul "criza" a insemnat de fapt intreruperea furnizarii celor mai importante utilitati pentru cea mai mare parte din populatia orasului, datorita sumelor foarte mari care s-au adunat in contul datoriilor Asociatiilor de Proprietari catre principalii furnizori de utilitati. La inceputul anului 2001, populatia avea datorii restante catre RADET si RAJAC de 200 de miliarde lei, pentru ca spre sfarsitul anului sa ajunga la peste 300 de miliarde. Cauzele acestui blocaj financiar sunt, indeosebi, saracirea continua a populatiei orasului, fraudele si incompetenta unor administratori de bloc, precum si o proasta gestionare a banilor de catre sefii regiilor locale.

•Greva soferilor RATC

Inca de la inceputul anului s-au facut simtite semnele unor nemultumiri majore intre randurile angajatilor RATC. Regia a incheiat anul 2000 cu pierderi in valoare de peste 15 miliarde lei, fapt ce a determinat o micsorare a salariilor si o inrautatire a conditiilor de lucru."Consideram ca administratia RATC nu a convins puterea locala de grava situatie cu care se confrunta regia, aceasta fiind la un pas de prabusire. Prin gratuitatile impuse de Guvern si Consiliul Local, regia a pierdut 15 miliarde lei", declara la sfarsitul lunii ianuarie anul acesta, liderul de sindicat de la RATC, Vasile Sandu.
Pe fondul acestor nemultumiri la inceputul lunii aprilie, soferii si vatmanii RATC au intrat intr-o greva generala care a paralizat transportul in comun iesean pentru o saptamana.
Cu toate ca o parte din pierderile pe care le inregistrase RATC se datorau alocarii cu intarziere a subventiilor de la bugetul local, Simirad i-a dat ordin imediat lui Garlea sa-i dea pe grevisti in judecata. Grevistii au ajuns in fata instantei unde greva a fost declarata ilegala, iar in aceeasi zi, soferii au reluat imediat lucrul. Aceasta greva a scos in evidenta toate punctele slabe din managementul RATC, cheltuieli mai mari decat veniturile, datorita utilajelor vechi, mari consumatoare de energie si, nu in ultimul rand, imposibilitatea de a face fata concurentei de pe piata transportului in comun. Ne referim aici la firmele de Maxi-Taxi, care lucreaza cu autoturisme mult mai rapide si consuma mult mai putina energie. In ciuda acestui soc prin care a trecut RATC in luna aprilie anul acesta, sefii regiei au continuat o politica manageriala deficitara. RATC a continuat sa achizitioneze tramvaie si autobuze de la second-hand din Germania, care se strica in mijlocul traficului si consuma enorm. "Liniile noastre de tramvai sunt singurele care au latimea celor din Germania. Avem norocul acesta", declara Petru Garlea.
In ultimii doi ani, RATC a achizitionat din Germania 60 de tramvaie second-hand. La aceste minusuri manageriale adaugam incapacitatea regiei de a contracta imprumuturi externe pentru refacerea infrastructurii. Din cauza pierderilor inregistrate, regia a pierdut un imprumut de 20 de milioane USD din partea Comunitatii Europene, pentru refacerea infrastructurii. Pedaland pe politica de supravietuire, RATC si-a axat investitiile pe achizitionarea de mijloace de transport second-hand. In ciuda conducerii ineficiente, Simirad a continuat sa protejeze RATC. Primaria a licitat traseele de transport in comun, dar pentru firmele de Maxi-Taxi, conditiile impuse au fost dure. Microbuzele au intrat pe trasee mici si nerentablie, iar taxele platite municipalitatii sunt foarte mari, tocmai pentru a descuraja dezvoltarea sectorului privat in domeniu. O data cu iesirea din iarna trecuta au inceput sa iasa la iveala semnele blocajului financiar, in sectorul regiilor locale. Dupa cum am mai spus, populatia Iasului avea catre RADET si RAJAC datorii in valoare de 600 de miliarde lei. Acest lucru a dus imediat la sistarea furnizarii apei reci si calde la foarte multe din blocurile din Iasi.

•RA Termoficare s-a spart in patru

Regia Autonoma de Termoficare a trecut la inceputul anului acesta printr-un proces dur de restructurare. "Este mai usor sa conduci o regie mai mica. Vom sparge regia de Termoficare in patru regii, pentru eficientizarea procesului de conducere", declara primarul Iasului, Constantin Simirad.
Luna urmatoare, Consiliul Local a aprobat in sedinta divizarea R.A. Termoficare in patru societati distincte, RADET care se ocupa cu distribuirea energiei termice preluate de la CET, Termoservice care are ca obiect de activitate administrarea Asociatiilor de Locatari preluate de la fosta Administratie de Cladiri, TERMOGAZ, care furnizeaza energia electrica produsa pe baza de gaz metan si ASCENSORUL care are ca sarcina intretinerea ascensoarelor din blocuri.

•Criza apei calde

An de an, o data cu venirea primaverii, iesenii au fost somati sa-si achite datoriile catre RADET, dar anul acesta, la scurt timp dupa somatiile din timpul lunii, la 30 aprilie Termoelectrica a sistat furnizarea apei calde pentru tot orasul. "CET nu ne-a mai dat nici o sansa, avem datorii la ei de peste 280 de miliarde de lei. Trebuia sa luam aceasta masura. Guvernul Isarescu a facut o mare greseala anul trecut, atunci cand a dat acea Ordonanta de Guvern, in perioada campaniei electorale, prin care stabilea anularea datoriilor la intretinere", a declarat Romeo Mistreanu.
Criza apei calde de la Iasi s-a facut auzita si la Guvern. Prefectul a incercat pe 21 aprilie sa rezolve criza apei calde. "Ma implic personal pentru a rezolva criza apei calde. Voi avea o intalnire cu sefii de la RADET si TERMOELECTRICA, trebuie sa gasim o solutie sa-i determinam pe datornici sa plateasca", declara pe atunci prefectul Iasului, Corneliu Rusu Banu.
Dupa interventia sefilor administratiei judetene a urmat intereventia Ministrului Industriilor, care a mediat dialogul intre RADET si TERMOELECTRICA. Solutia a venit pana la urma in luna mai, cand s-a ajuns la un acord intre cele doua societati. RADET avea sa plateasca catre TERMOELECTRICA in tremen de o saptamana, 35 de miliarde. Banii au fost adunati, o parte de la populatie o alta parte de la subventiile datorate de bugetul local pentru familiile cu venituri mici si o alta parte de la Consiliul Judetean pentru subventia la pret. Pentru recuperarea datoriilor de la populatie, RADET a ajuns la solutia disperata de a forma echipe mixte, care sa mearga din apartament in apartament. Aceasta strategie, cum era si de asteptat, a esuat.
Depasit de situatie, primarul l-a amenintat pentru a cincea oara pe directorul RADET, Romeo Mistreanu, gasindu-l vinovat de criza apei calde. Primarul a vrut de fapt sa distraga atentia iesenilor de la reala cauza care a determinat lipsa apei calde de la robinete, neimplicarea municipalitatii. Cu toate ca primarul a prevazut in buget, in fiecare an, bani pentru contorizarea si montarea gigacalorimetrelor, in realitate nu a alocat nici un ban. Simirad a ajuns pana la urma la concluzia ca oricine ar fi venit in locul lui Mistreanu nu ar fi putut da o alta solutie pentru rezolvarea crizei apei calde. Cea mai mare parte dintre ieseni au inceput sa primeasca apa calda, insa au ramas 20% dintre asociatii care nu au apa calda nici in ziua de azi.

•Criza caldurii

La RADET, criza apei calde a continuat cu criza caldurii, avand o aceeasi cauza, datoriile foarte mari ale populatiei pentru plata agentului termic. La inceputul lunii noiembrie, cand temperaturile de afara au trecut de -10 grade Celsius, peste jumatate din populatia orasului ingheta de frig in apartamente. Si de aceasta data au fost incercate diferite solutii pentru a recupera datoriile de la populatie. Echipele de instalatori ale RADET au inceput imediat sa debranseze, rand pe rand, blocurile cu datorii. "Asociatiile care nu si-au platit datoriile pe anul 2000, nu vor primi caldura deloc", a avertizat Mistreanu.
Masurile au dat rezultate, dar numai partial. Incasarile regiei au inceput sa creasca de la 300 de milioane pe zi la 700 de milioane pe zi, dar bucuria a durat numai o saptamana. Numai o parte din Asociatii au platit din datorii, incadrandu-se astfel in termenul de plata stabilit de RADET pentru a le furniza caldura. Si de aceasta data, autoritatile locale au incercat o deblocare a crizei.
Prefectul Judetului Iasi si primarul Constantin Simirad au organizat o intalnire cu sefii asociatiilor de proprietari din tot orasul. Intalnirea s-a soldat cu un esec total, pe tot parcursul intrevederii, partile aducandu-si reciproc acuze.
Guvernul a incercat inca de la inceputul iernii sa previna o criza a energiei termice in toata tara. In acest sens, executivul a emis o Hotarare de Guvern pentru infiintarea unui cont special numit ESCROW, care este controlat in procent de 75% de TERMOELECTRICA, adica din incasarile zilnice pe care le are RADET, trei sferturi intra direct in conturile societatii producatoare de energie termica. Aceasta solutie a contribuit intr-o foarte mica masura la ameliorarea blocajului financiar.
Marea problema au ramas tot incasarile slabe ale regiei de la populatie.
O data cu declansarea crizei caldurii la Iasi au iesit la iveala, ca ciupercile dupa ploaie, foarte multe nereguli savarsite de sefii asociatiilor de proprietari. In urma unor sesizari ale locatarilor care au platit serviciile RADET si totusi nu beneficiau de ele, au fost descoperiti mai multi administratori care au delapidat din incasarile asociatiei. "Voi da dispozitie Serviciului de Control Asociatii de Proprietari sa faca controale severe, administratorilor. Sunt sigur ca in majoritatea cazurilor, acolo unde sunt debite restante foarte mari catre RADET, exista si nereguli in gestionarea banilor", spunea la inceputul lunii noiembrie Simirad.
Cumulat cu ceea ce a anchetat si politia in Iasi, au fost prinsi 9 administratori care au delapidat.
Criza apei calde a ramas nerezolvata pana astazi. Singura concesie care s-a facut populatiei a fost pomana prefectului, care a dat dispozitie ca de Sarbatori toti iesenii sa aiba caldura, intre 20 decembrie si 15 ianuarie. "Mai mult nu am putut face, oamenii trebuie sa inteleaga ca daca nu platesc, nu au", a declarat prefectul Corneliu Rusu Banu.

•Iesenii platesc intretinerea cel mai scump din tara

Una peste alta, fara sa tina cont de experienta din timpul anului, primarul Constantin Simirad a refuzat sa acorde subventiile recomandate de Guvern pentru a stabili pretul gigacaloriei la 550000 de mii de lei, in loc de 750000 cat platesc iesenii in prezent. "Eu subventionez numai familiile sarace. Pentru a subventiona pretul, nu am bani", spunea in noiembrie Simirad.
Astfel s-a conturat inceputul dezastrului care isi va face simtite efectele in primavara anului viitor. "In luna noiembrie, facturile emise de noi au fost in valoare de 60 de miliarde lei, iar incasarile de numai 20 de miliarde, va dati seama ca in aprilie anul viitor datoriile populatiei catre RADET se vor dubla", a declarat directorul RADET, Romeo Mistreanu.
Iasul a ramas singurul oras din tara care plateste pretul gigacaloriei nesubventionat. Mai mult decat atat, datorita imprumuturilor contractate de RAJAC de la BERD, pretul apei reci s-a scumpit de trei ori anul acesta, ajungand de la 7200 pe metru cub la 13500 cu tot cu canalizare.

•Criza apei reci si imprumuturile de la BERD

Tot o data cu venirea primaverii, zeci de blocuri din Iasi au fost debransate de la reteaua de alimentare cu apa rece. In luna aprilie, RAJAC avea de recuperat datorii restante in valoare de 150 de miliarde lei. Aceasta stare de lucruri a fost determinata de cresterea pretului apei si de scaderea puterii de cumparare a populatiei. RAJAC a scumpit metrul cub de apa de trei ori in decurs de un an de zile, fiind cel mai scump pret platit pentru apa rece din toata tara, 13500 de lei cu tot cu canalizare, urmand ca la inceputul anului viitor, acest tarif sa fie marit cu inca 5%. Incepand din luna aprlie si pana la inceputul lunii noiembrie anul acesta, RAJAC a continuat sa debranseze blocuri de la reteaua de apa rece, din cauza datoriilor, dar au fost rebransate in preajma Sarbatorilor, aceasta insemnand pomana RAJAC de Sarbatori si pana la sfarsitul iernii, cand probabil va reincepe un val masiv de debransari.
La sfarsitul acestui an, RAJAC a obtinut un credit de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru sustinerea proiectelor de mediu. Suma totala obtinuta de RAJAC se ridica la 51 de milioane de euro, din care numai 38,5 sunt nerambursabili. "Cei 13,2 milioane de euro obtinuti sub forma de imprumut vor fi folositi pentru modernizarea si retehnologizarea statiei de epurare Chirita. Prin realizarea acestei investitii, un debit de 650 de litri pe secunda se va distribui catre consumatori la nivelul standardelor europene", a declarat managerul RAJAC, Gheorghe Nichita.
Pentru rambursarea celor 13,2 de milioane de euro, RAJAC a obtinut o perioada de gratie de 4 ani, urmand ca din anul 2006 si pana in anul 2016, imprumutul sa fie rambursat cu o dobanda anuala ce variaza intre 6,25% si 6,75%
Acest imprumut atrage la randul sau o crestere a pretului apei de 5% pe an, pana in 2003. Cartierele care vor beneficia de apa tratata vor fi Tatarasi, Gradinari, Tudor Vladimirescu, Bularga, Podu Ros, bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, Elena Doamna si Cuza Voda. Din fondul nerambursabil de 38,5 milioane de euro, pus la dispozitie in cadrul programului ISPA, RAJAC are intentia sa termine proiectul de modernizare si retehnologizare a Statiei de Epurare a Municipiului Iasi. Tot din fondurile nerambursabile se vor moderniza Statiile de pompare Pacurari, Aurora si Mijlociu.
Garantul acestui imprumut este Consiliul Judetean Iasi. Acesta a garantat cu intreg patrimoniul si, datorita acestui fapt, Iasul nu mai poate contracta nici un imprumut pentru dezvoltarea infrastructurii judetene pana in anul 2006, cand RAJAC trebuie sa plateasca prima rata de rambursare, 20% din cele 13,5 miloane de euro. Se pun insa cateva semne de intrebare cu privire la oportunitatea acestui imprumut si in ceea ce priveste capacitatea RAJAC de a rambursa acest imprumut. "Anul acesta am avut un profit net de 7 miliarde lei, iar nivelul productiei fizice anul viitor va scadea cu 11%, comparativ cu anul 2001", a declarat directorul RAJAC, Gheorghe Nichita.
Scaderea productiei a fost determinata de cresterea gradului de contorizare la consumatorii casnici, reducerea pierderilor in retelele interioare ale clientilor si reducerea cererii de apa a agentilor economici. Aceste fenomene au o tendinta crescatoare si in anul 2002. Diminuarea productiei determina si o scadere a profitului, deci punem un mare semn de intrebare cu privire la capacitatea RAJAC de a putea rambursa ratele imprumutului. La cotatia actuala a euro, de 28100 de lei, prima transa, cea de 20% din 13,5 milioane de euro, inseamna 90 de miliarde lei, dar mai trebuie tinut cont de faptul ca de la 1 ianuarie 2002, moneda euro va fi lansata pe piata sub forma de moneda circulanta, iar analistii economici au preconizat o crestere considerabila in raport cu leul romanesc, deci din 2006, RAJAC are de rambursat mii de miliarde de lei, iar profitul sau anual este de numai cateva miliarde si, dupa cum am vazut, are o rata sigura descendenta.
O alta obiectie care trebuie sa o aducem acestei investitii este faptul ca s-a inceptut modernizarea sistemului judetean de apa-canal numai cu sursele de apa, respectiv statiile de pompare si de epurare si s-a neglijat total reteaua de tevi care deservesc aductiunea si distribuirea apei pana in casele iesenilor. "Avem 600 de kilometri de teava pe care ar fi tebuit sa-i inlocuim, nu am terminat nici in 30 de ani si ne-ar mai trebui inca vreo 40 de milioane de euro", a spus Nichita.
Dar obiectivul principal este acela de a creste calitatea apei pe care o bea orice iesean in fiecare zi, ridicarea acesteia pana la nivelul standardelor europene. Dar daca apa oricat de pura ar circula prin tevi ruginite, calitatea ei scade considerabil.
Regiile autonome au adus iesenilor in anul 2001 scumpiri ale serviciilor si luni de zile fara apa rece, apa calda si caldura, iar dupa cum evolueaza lucrurile, la anul situatia va fi catastrofala.
Pagina realizata de Constantin MAZILU
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1242 (s) | 22 queries | Mysql time :0.014060 (s)