News Flash:

Rolul somnului

22 Iunie 2010
1745 Vizualizari | 0 Comentarii
dr Raluca Bercea
• Somnul nu serveste numai la refacerea dupa oboseala zilei, avand rol important si în consolidarea memoriei • Se pare ca suntem programati sa petrecem multe ore cu ochii închisi, izolati de lumea exterioara într-un gen de hibernare, dar în acelasi timp creierul nostru este activat in vederea stabilizarii memoriei • Igiena somnului constituie prin definitie o categorie de obiceiuri sanatoase care au rolul de a construi si induce un somn odihnitor si corect • Durata somnului trebuie sa fie de aproximativ 7 ore la un adult, fara a fi mai mica de 5 ore (privare de somn) sau mai mare de 9 ore (hipersomnie)

I.P. Pavlov spunea ca somnul e salvatorul sistemului nervos. De ce avem nevoie de somn? Se cunoaste deja ca în timpul somnului de noapte, creierul nostru reanalizeaza amintirile din timpul zilei si le fixeaza punand bazele identitatii noastre umane. De asemenea, somnul nu serveste numai la refacerea dupa oboseala zilei, avand rol important si în consolidarea memoriei. Pana în prezent nu stim înca cu exactitate de ce dormim. Ipotezele actuale privind existenta somnului sunt tot mai diverse. Se pare ca suntem programati sa petrecem multe ore cu ochii închisi, izolati de lumea exterioara într-un gen de hibernare, dar în acelasi timp creierul nostru este activat in vederea stabilizarii memoriei. Exista doua teorii care explica de ce dorm oamenii (Vallortigara). Prima priveste "refacerea" si corespunde unui concept intuitiv: ne simtim obositi si simtim nevoia de a ne odihni, poate dintr-o necesitate biologica. Cealalta se numeste "circadiana": somnul are legatura cu reglementarea temporala a activitatii organismelor. Daca în cursul zilei am depus unele activitati esentiale, de tip alimentare sau reproducere, selectia naturala s-a gandit ca trebuie sa ne si refacem fortele si de aceea a inventat somnul. Relatia somn-memorie este preocuparea de decenii a oamenilor de stiinta si s-a studiat si descoperit la cobai. La ei procesul pare sa fie intermediat de hipocampus, o parte din creier implicata în memorie. Activand neuronii se poate avea o harta secventiala care corespunde traseului unui labirint. In somnul REM se observa o activitate ca si cum animalul ar reparcurge mintal traseul labirintului, reactivand aceiasi neuroni. Potrivit unei ipoteze, somnul fixeaza si consolideaza amintirile. Potrivit altei ipoteze, el ar elimina amintirile care nu sunt utile, lasand loc altora noi. Creierul este ca un computer care trebuie curatat periodic. Acest lucru se petrece în faza REM a somnului, în care creierul este deconectat atat de partea senzoriala, cat si de cea motorie, cand de la trunchiul encefalic pleaca o activitate intensa care curata învelisul cortical, survenind practic un "reset".
Cu toate acestea, nu s-a dovedit înca o corespondenta între abilitatile cognitive si lungimea somnului. Iata, de exemplu, ca, la anumite animale cum sunt leii, odata garantata activitatea de alimentare si reproductiva, lucrul cel mai rational este sa dormi. Mamiferele copitate însa, de exemplu zebra, trebuie sa petreaca o mare parte din timp mancand pentru a-si sustine metabolismul si cand nu o face este expusa pradatorilor.

Reguli de igiena a somnului

Statusul psihic si fizic din cursul unei zile obisnuite depinde fara îndoiala de somnul de noapte. In functie de calitatea si cantitatea acestuia ne vom trezi foarte energici si gata de a înfrunta o noua zi sau frustrati, obositi si nervosi fara dorinta de a urma activitatile zilnice. Igiena somnului constituie prin definitie o categorie de obiceiuri sanatoase care au rolul de a construi si induce un somn odihnitor si corect. Aceste obiceiuri de cele mai multe ori sunt personale deoarece fiecare om în parte si le faureste devenind gesturi comune zilnice. Mediul propice somnului este caracterizat prin: încapere întunecoasa (de evitat luminile chiar si cele de veghe, iar fereastra trebuie acoperita cu jaluzele sau draperii); temperatura mediului sa fie confortabila si trebuie fixata la un nivel în care o patura sa fie destul pentru a încalzi); liniste (sunt de evitat prezenta aparatelor de radio, a televizorului sau a calculatorului în functiune în dormitor); confort, determinat de salteaua, perna sau lenjerie; evitarea meselor copioase si a în special a unor substante care pot determina tulburari în pattern-ul normal al somnului sau pot induce sau agrava sforaitul si apneile nocturne: fumatul, consumul de alcool si cafea, precum si consumul unor medicamente hipnotice si sedative.

Stabilirea unui ritm de somn

Stabilirea unui ritm stabil de somn, adica aceeasi ora de culcare si de trezire zilnic, respectand pe cat posibil un interval orar cuprins între orele 10 pm si 6 am, interval în care au loc în mod normal mecanismele de reglare si echilibru a sistemelor nervoase si endocrine. Durata somnului trebuie sa fie de aproximativ 7 ore la un adult, fara a fi mai mica de 5 ore (privare de somn) sau mai mare de 9 ore (hipersomnie). Somnul de la pranz reprezinta un mit în ceea ce priveste calitatile lui de înfrumusetare, deoarece este redundant, poate interveni asupra calitatii somnului de noapte si produce dezechilibre în ritmul biologic al organismului, de aceea este de evitat (cu exceptia situatiilor de night shift, cand persoanele respective lucreaza în ture de noapte si trebuie sa recupereze somnul pierdut în timpul zilei). Exercitiile fizice sunt indicate, dar cu cateva ore înainte de a adormi deoarece substantele produse pe cale naturala în urma activitatii sportive vor influenta negativ abilitatea de a adormi repede.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1291 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019688 (s)

loading...