News Flash:

Romania la bucata

21 Decembrie 2000
1103 Vizualizari | 0 Comentarii
Prima grija a romanului care intra intr-un mare complex en-gros pentru a face cumparaturi mai ieftine consta intr-o intrebare: "vindeti produse si la bucata?"
In functie de starea vanzatorului (sau, uneori, chiar a proprietarului respectivului stand, daca acesta are pretentii mai mici), romanul nostru obtine raspunsul dorit sau este anuntat cu raceala ori cu iritare ca scrie pe usa, cu litere de-o schioapa, ca nu se vinde en-detail, ci numai en-gros. Daca raspunsul face parte din cea de a doua categorie, romanul pleaca, umilit, cu coada intre picioare, in cautarea unui alt stand, unde isi va incerca din nou norocul. Intrebarea de mai sus reprezinta cea mai uzitata sintagma dintr-un mare complex comercial, fiind rostita cu siguranta sau, in cazul in care persoana in cauza este mai putin sigura pe ea, cu destula timiditate.
Vanzarea la bucata a ramas, se pare, singura sansa a romanului de a mai supravietui. Pentru ca nu se poate multumi doar cu mirosul bucatelor imbietoare, precum in povestile populare, romanul indrazneste chiar sa guste, dupa care isi face cruce si inalta un multumesc, pentru ca a reusit chiar si atat. Intregul nu ii mai este accesibil, insa, din fericire, Dumnezeu a inventat si partea, prevazand parca situatia prin care va trece romanul dupa unsprezece ani de reforma, doua regimuri politice democrate, doi presedinti, numeroase partide si multe alte asemenea nimicuri. In prag de sarbatori, stiind parca pasiunea romanului pentru parte, cineva mai intreprinzator s-a gandit sa vina cu un magazin la bucata, adica un butic in care daca romanul vrea sa-si cumpere o bomboana sau o boaba de cafea, el poate sa si-o cumpere. Incantatoare oportunitate, caci romanul, dupa ce a dat o raita prin oras si a ochit toate buticurile de acest gen, si-a plasat intreaga familie la coada (n.r. - un amanunt extrem de important se refera la faptul ca, o data inventate magazinele la bucata, au reaparut si de mult uitatele cozi): tatal cumpara trei degete de carne, mama o lingurita de detergent, iar copiii, responsabili cu pomul de Craciun, cumpara o crenguta de brad si o bomboana, pentru ca, traditia fiind traditie, bradul imbodobit nu trebuie sa lipseasca de Craciun din casa romanului. Fiind pregatita masa, romanul se poate bucura si el de sarbatori, neuitand sa multumeasca, inca o data, celui care in acelasi timp cu intregul a creat si partea.
Preluand parca modelul intreprinzatorului istet, care va face avere dintr-o boaba de cafea si o bomboana, Romania, ca intreg, si-a dat seama ca, de fapt, este alcatuita din parti. Ca natiune, Romania reprezinta o suma de suflete, care adunate dau ceva mai mult de douazeci de milioane. In fiecare an, din cele peste douazeci de milioane, cateva sute de mii isi dau seama ca nu sunt legate de intreg, astfel ca migreaza altundeva, mai corect, emigreaza. Pastrandu-se acest ritm, va deveni un nume cel care va prezice cu exactitate ziua in care va pleca din tara ultimul roman, lasand intregul fara ultima parte (fapt pe cat de paradoxal, pe atat de interesant).
Acest tip de diviziune nu este aplicabil numai romanului ca suflet, ca natie, ci si codrului roman, ale carui parti, la randul lor, formeaza un intreg, care tot Romania se cheama. Pastrand acelasi model, codrul (n.r. - care, tot potrivit traditiei populare, este frate cu romanul) cauta si el sa migreze catre aceleasi zari. Bucata cu bucata, romanul isi ia fratii si se desparte de intregul sau, facand ceea ce nu au reusit sute de ani eternii jinduitori la cucerirea romanilor.
Mihai ANDREI
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1396 (s) | 22 queries | Mysql time :0.014777 (s)

loading...