National

Romania, SALT in CLASAMENTUL PUTERII DE CUMPARARE!

Publicat: 18 apr. 2016

Romania figureaza pe locul 7 intre cele 11 tari foste socialiste si actualmente membre ale UE ca putere locala de cumparare, potrivit site-ului numbeo.com. Ea se pozitioneaza dupa Slovacia si Croatia, dar devanseaza, de putin dar cu totul suprinzator, Lituania si Letonia. Carora li se adauga Bulgaria si, ultima clasata din acest grup, Ungaria.

Clasamentul si pozitionarea relativa pleaca de la costurile din viata reala consemnate la alimente de baza, costul locuintelor, chirii, utilitati, transport, haine, activitati recreative etc. plus salariile nete raportate de un numar suficient de mare de contributori (1.400 pentru ultimele 18 luni, cu 22.234 date de intrare din orasele principale in cazul Romaniei).

Astfel, desi se pot aduce critici privind reprezentativitatea, formula de ponderare si faptul ca statistica este centrata pe zona urbana, se contureaza o imagine mult mai apropiata de perceptia publica decat cea data de o analiza exhaustiva a tarilor in cauza. Cert este ca, cel putin in zonele dens populate nu traim chiar atat de rau pe cat se crede, daca ne raportam la practica europeana (v. tabelul).

Am prezentat separat situatia din cele cinci mari economii ale UE, ordonate tot din perspectiva puterii locale de cumparare, adica tinand cont nu doar de venituri sau de PIB/locuitor dar si de nivelul concret al preturilor si tarifelor practicate pentru o persoana care ar avea aceleasi nevoi de consum in toate statele mentionate.

Se observa ca situatia difera destul de mult de simplul apel la indicatorii clasici, cu o Germanie care conduce detasat prin mentinerea unor preturi relativ mici in raport cu nivelul ei de dezvoltare.

Doar Luxemburg-ul, care o pozitie speciala, trece de ”locomotiva europeana”, cu Olanda si Irlanda intercalate in plutonul tarilor scandinave (unde ar intra si Danemarca), toate situate la o putere de cumparare locala mai mult decat dubla fata de cea de la noi.

Suprinzator, de Portugalia si Grecia, tari cu probleme prinse in capcana venitului mijlociu pe locuitor si care bat pasul pe loc sau regreseaza ca nivel de dezvoltare, ne mai despart mai putin de 20 de procente. Adica, in pofida aparentelor, suntem mai aproape de ele decat de Estonia, Polonia sau Cehia, avantajate nu de marimea veniturilor ci de nivelul mai scazut al preturilor.

Din perspectiva interna, prezentam si situatia din principalele orase ale Romaniei, asa cum este ea perceputa din afara (raportarea se face la situatia din orasul New York), in baza datelor furnizate ( probabil) cu un grad mai mare de incertitudine.

Contrar datelor privind veniturile salariale si PIB/locuitor, rezulta ca Bucurestiul apare numai pe locul 5 in topul 10 al puterii de cumparare, dupa Arad, Cluj-Napoca, Brasov si Timisoara.

Motivul acestei dispuneri a Capitalei este nivelul relativ ridicat al preturilor, pe locul doi la nivel national dupa Constanta (care este expediata, din acest motiv pe locul zece).

Prin contrast, penultimul oras din top ca indice realtiv al preturilor, se duce tocmai pe locul unu, ceea ce ar trebui sa ne spuna multe. Respectiv sa ne faca si mai atenti la experienta de sorginte germana, care se profileaza destul de clar in Ardeal si Banat.

Inevitabil, pe masura ce veniturile cresc, se vor majora costul vietii, chiriile si preturile la alimente. Asta deoarece nu doar salariile si pensiile vor converge spre practica europeana dar si ceea putem achizitiona cu ele, in baza unei legi simple, aceea a cererii si ofertei.

Totul este ca aceste venituri sa nu intre intr-o cursa perdanta cu preturile, in lipsa unei productivitati sporite si a unei organizari a bugetului de nivel european.

Evolutiile privind casa, masa si puterea de cumparare, asa cum am preluat si prezentat simplificat situatia bunastarii personale, sunt si vor ramane esentiale pentru strategia de dezvoltare a tarii noastre, inclusiv in plan teritorial.

De aceea, cel putin din perspectiva tinerilor care doresc sa-si croiasca un drum in viata, care vor sa stie de unde incepe si unde poate duce acesta, ar trebui sa analizam mai atent datele prezentate.



loading...

Adauga un comentariu