News Flash:

Rostul scolii

10 August 2007
1063 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Dobrescu
Nici nu apuca sa se aseze bine in fotoliul prea larg pentru becisnicu-i sezut, nici nu apuca sa afle - macar in linii generale - cu ce se ocupa institutia in fruntea careia s-a trezit peste noapte, ca in mintea oricarui nou ministru al educatiei infloresc aprige ganduri de reforma. Inainte de a intelege cum stau lucrurile, el tine mortis sa schimbe. Si nu pe ici, pe colo, ci radical, din temelii. De aproape doua decenii, scoala romaneasca a ajuns la cheremul acestor reformatori sezonieri, trebuind sa verifice pe propria piele idei care de care mai nastrusnice. Au fost modificate estimp si rasmodificate ciclurile de invatamant, ariile curiculare, programele analitice, natura si structura examenelor, sistemele de evaluare, incat din vechiul nostru invatamant nu a mai ramas, practic, nimic in picioare. Nu cred ca acela era fara cusur si se cuvenea pastrat intact.

Cred, in schimb, ca avea si cateva parti bune, ce ar fi meritat, inainte de a fi zvarlite la gunoi, cel putin onoarea unei analize fara patima. Noi avem insa prostul obicei de a arunca, deodata cu apa din copaie, si copilul, dupa care nu mai prididim a ne vaita ca n-avem urmasi. Asa am procedat si cu industria nationala, declarata invechita si vanduta la pretul deseurilor, la fel am procedat si cu scoala, reformata dupa cum i-a taiat capul pe succesivii ministri. Iar rezultatele acestei "despartiri de trecut" cu orice pret se vad cu ochiul liber.
Toate guvernarile anilor din urma au pretins ca invatamantul este o prioritate nationala. Dar, daca e asa, de ce nu exista un plan national de modernizare a scolii, pe care ministrii de resort - indiferent de culoarea lor politica si, mai ales, indiferent de "inovatiile" nascute de odihnitele lor creiere in ceasurile de reverie - sa-l aplice neabatut? Iar prima intrebare la care ar trebui sa dea raspuns un astfel de plan este urmatoarea: ce voim de la scoala? sa produca doar buni executanti, roboti umani, pe cat de stapani ai micului lor domeniu de competenta, pe atat de docili, sau oameni intregi, in stare a cantari lucrurile cu propria minte? Judecand dupa actuala stare a invatamantului, cea dintai orientare pare a fi prioritara: scoala isi indoapa elevii cu prea multe cunostinte unilaterale si ii invata prea putin sa gandeasca; le incarca pana la refuz memoria, lasandu-le in adormire tocmai facultatea ce s-ar impune a fi cultivata cu deosebire: aceea de a judeca; pregateste eminenti specialisti, incapabili de o minima orientare in afara specialitatii, al caror orizont de asteptare nu trece de marginile profesiei si de necesitatile biologice elementare. Ideea de cultivare a spiritului pentru el insusi e tot mai straina invatamantului nostru, pe cale sa devina o simpla pepiniera a viitoarei, indispensabilei maini de lucru.
Unii cred ca indreptarea scolii intr-o asemenea directie este raspunsul nemijlocit la trebuintele societatii actuale, pe zi ce trece mai pragmatica. Dar chiar asa fiind, tot ar fi fost necesara elaborarea unui program general de reorganizare a invatamantului, aplicat riguros de toate partidele perindate la guvernare. In lipsa lui, se intampla exact bulibaseala de care avem parte de doua decenii, opera a unor insi convinsi ca rostul unui ministru al educatiei e sa legifereze ziua cosmarul ce i-a stricat noaptea.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1273 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018360 (s)

loading...