News Flash:

Sacrificiul liderului de sindicat, ing. Virgil Sahleanu, nu a fost in zadar

6 August 2001
918 Vizualizari | 0 Comentarii
TEPRO o ia de la capat

Pana in anul 1989, SC Tepro era una dintre cele mai mari companii care realiza tevi sudate din lume, cu o capacitate de 500.000 tone anual. Exporturile fabricii depaseau cu mult 4,5 - 5 milioane de dolari pe luna. Dupa anul 1989, concomitent cu prabusirea pietei CAER, uzina a fost nevoita sa se replieze foarte rapid pe pietele pe care le avea fie in zona Americii, fie in zona Europei de Vest. Singurul inconvenient in oferta fabricii era lipsa monogramei API (American Petroleum Institute) care nu a permis fabricatiile aferente industriei petrolului, problema care va disparea cel tarziu anul viitor, potrivit prognozelor facute de Vasile Plugaru, directorul general al societatii comerciale Tepro Iasi. Aceste lipsuri ale fabricii au fost compensate prin accentul care s-a pus pe fabricatia de parapeti de protectie pentru autostrazi, incepand cu anul 1996. Pentru aceste tipuri de produse, Tepro a primit acreditari pe piata Germaniei, care reuseste sa absoarba un procent foarte important (90%) din ceea ce se fabrica la Iasi. In Romania, parapetii pot fi intalniti pe autostrada Bucuresti-Pitesti, proiectul de montaj, cat si echipamentul de montaj apartinand fabricii Tepro. O alta directie urmata de Tepro, ca si dezvoltare tehnologica, a fost abordarea sectorului de tevi mici sau speciale, cu destinatie spre industria refrigeratoarelor, industria autovehiculelor s.a. Acest sector a reprezentat si prima tinta de decapitalizare a ex-investitorului ceh Zelezarny Veseli, motivul invocat, in cei aproape doi ani cat a reusit sa patroneze fabrica, fiind nerentabilitatea produselor. Intentiile au fost mai mult decat evidente, insa incercarea firmei cehe de a invada piata romaneasca cu produse similare fabricate in Cehia a esuat din cauza incompatibiliatii in ceea ce priveste normele de fabricatie si calitatea.
De altfel, ZIUA de Iasi a prezentat in nenumarate randuri rezultatele economico-financiare in regres obtinute de Tepro in timpul patronajului Zelezarny Veseli si miscarile sociale care au culminat cu asasinarea liderului de sindicat, ing. Virgil Sahleanu, ca replica la lipsa de management si preocupare pentru viitorul fabricii manifestata de investitor. Demersul actual al publicatiei este acela de a pune in evidenta eforturile de redresare ale echipei manageriale si parghiile alese pentru a schimba optica strainilor vizavi de produsele fabricate la Tepro. Interviul acordat de directorul general al societatii, Vasile Plugaru, lamureste toate aceste problematici.

- Decizia dvs. de a accepta postul de director general la o fabrica ce s-a dovedit in ultimii ani cu foarte mari probleme sociale si economice este una de curaj. Ce v-a determinat sa acceptati aceasta grea misiune?
- La data de 7 septembrie, cand a fost ucis ing. Virgil Sahleanu, liderul sindicatului de la Tepro, eram pe postul de inginer sef. Acumularile de ura si de discreditare ale unei categorii sociale fata de cealalta au atins punctul culminant. N-am vazut atata ura in oameni nici la Revolutie. Probabil lipsa de management corespunzator, de comunicare, de transmitere a ordinelor si a sarcinilor a condus la aceasta ruptura si la o atitudine antagonista nu intre conducerea fabricii si angajatii ei, ci intre fiecare sef de echipa, maistru, inginer sef si tot ceea ce insemna conducator in cele mai mici grade si angajati. Nu mai exista autoritate in fabrica. Din 7 septembrie 2000 si pana in 14 septembrie, fabrica s-a aflat intr-o stare anarhica intrucat nu mai avea nici un reprezentant legal in fata legii, a bancilor, a fortelor de ordine. Chiar daca situatia nu era deloc favorabila, aveam credinta ca se poate reface ceea ce s-a distrus in numai cativa ani. In data de 12 septembrie am transmis un fax investitorului prin care i-am comunicat lipsa autoritatii in fabrica. Consiliul de administratie, ce s-a intrunit in Cehia, in data de 14 septembrie, m-a numit provizoriu in postul de director general. Dupa anularea contractului cu investitorul ceh, s-a organizat din nou Adunarea Generala a Actionarilor care m-a desemnat, in noiembrie anul trecut, director general.

Banii se castiga, nu se dau!

- Mai greu era sa-i conving pe oamenii agitati sa intre in fabrica si sa instauram starea de ordine si disciplina. Si nu erau putini, aproape 2000. Am reusit etapa cu etapa, vorbindu-le despre contractele in derulare ale unitatii si despre consecintele neonorarii acestora. Angajatii insa nu mai erau rationali si pe buna dreptate. Un om dintre ei a trebuit sa moara ca sa repare o greseala facuta de FPS. Desi se cunostea situatia de la Tepro, ca urmare a demersurilor repetate facute de liderul sindicatului, oamenii erau dati afara, datoriile la stat si furnizori cresteau ingrijorator, fabrica se prabusea.
- Asasinarea lui Virgil Sahleanu a dat impulsul necesar FPS-ului de a recunoaste incapacitatea investitorului ceh de a mai ramane la Tepro?
- Pana la urma, evenimentele tot in acea directie ar fi mers, poate mai greu. FPS-ul trebuia sa-si recunoasca greseala si sa anuleze contractul. Asasinarea lui Sahleanu a fost o tampenie si e pacat ca s-a ajuns aici. Dar situatia conflictuala nu putea sa continue la nesfarsit pentru ca nimeni nu avea puterea sa aduca o valiza de bani si sa o imparta la muncitori drept recompensa pentru suferintele indurate. Le-am repetat ca banii se castiga, nu se dau. N-am acceptat sa discutam problema salariilor si a conditiilor de munca pentru ca, oricum, cererile nu puteau fi onorate la acea vreme.

Metalurgistii au fost solidari cu Tepro

- O alta problema, destul de serioasa, cu care ne-am confruntat a fost suspiciunea bancilor. Aveam un credit aprobat de BRD de trei miliarde lei, acoperit cu cecuri, care ne-a fost anulat. Scaparea ne-a venit tot din partea celor din breasla. Este cunoscut ca noi, cei din metalurgie, suntem foarte uniti. Am apelat la acestia si am colaborat foarte bine. Practic, am lucrat cu liniile lor de credit. Pentru a depasi starea critica ne-am orientat aproape intreaga productie catre export pentru a obtine in scurt timp valuta necesara.

Ani grei de munca pentru acoperirea gaurilor produse de ceh

- Ce datorii avea fabrica in momentul numirii dvs. in postul de director general?
- Tepro avea aproximativ 300 de miliarde lei datorii la furnizori, utilitati, la bugete. Cea mai grea dificultate pe care o inregistra era datoria la furnizorul de materie prima, Sidex Galati. Impreuna cu cei de la Sidex am construit un program de recuperare a datoriilor astfel incat din 167 de miliarde lei pe care-i datora Tepro la vremea respectiva au mai ramas doar 16 miliarde lei de achitat, iar aprovizionarea cu materie prima din toamna si pana in prezent a fost continua si platita integral. La furnizorii de energie electrica si apa, datoriile sunt foarte mici, sub un miliard de lei. N-am reusit sa achitam in totalitate datoriile catre buget si celelalte fonduri, dintr-un rationament foarte simplu. Esential este acum sa mentin fabrica pe productie, intrucat daca nu produce nu mai are de unde sa achite datoriile. Va veni si timpul sa lichidam datoriile la stat.

Tepro, partener al firmei Mercedes

- Care sunt preocuparile actuale ale echipei manageriale pentru redresarea fabricii?
- Dat fiind situatia grea financiara, am fost obligati sa gandim o strategie foarte buna. Presiunea angajatilor pe laminoare era foarte mare si atunci s-a nascut ideea de redeschidere a sectorului in care se produceau tevile speciale. Din primul trimestru al acestui an am inceput sa-l dezvoltam. Nu a fost usor. Trebuia sa recastigam piata, aprovizionarea era distrusa. Eforturile nu au fost in zadar intrucat am reusit sa incheiem un contract cu firma Mercedes, ceea ce demonstreaza inca o data ca nu se poate sa nu obtii rezultate daca muncesti. In schimb ne-am schimbat strategia de abordare a partenerilor. Am refuzat sa facem deplasari in strainatate pentru a prezenta oferta Tepro. In schimb, i-am invitat pe cei interesati de produsele noastre sa vina la fata locului si sa se convinga de tehnologia de fabricatie, de profesionalismul oamenilor si de buna credinta a managerilor. Astfel au decurs negocierile cu firma Mercedes. Prima livrare a avut loc in data de 11 iulie a.c. si a constat din zece tone de teava pentru autoturisme. Preturile obtinute au fost de circa sase ori mai mari decat la teava obisnuita, valoarea totala a contractului fiind de circa 500 de milioane de marci. Pana la sfarsitul anului, cantitatea de teava speciala exportata va fi marita de patru ori, adica un export de doua miliarde de marci.
Tot pentru a redresa fabrica am mai reconstituit un sector de confectii metalice. Pe piata vestica sunt foarte cautate si noi am raspuns tocmai acestei cereri. La ora actuala, acest sector, spre surprinderea mea, reuseste sa se sustina singur financiar.
-Ce perspective sunt pentru Tepro si care este mesajul pe care doriti sa-l transmiteti actualilor si potentialilor parteneri de afaceri?
- Ii invit la Iasi, sa vina sa vada ca fabrica nu este asa cum s-a spus, ca fabrica nu a murit, ca si-a revenit si ca poate sa faca afaceri ca si inainte de privatizarea cu Zelezarny Veseli.
Cat priveste perspectivele, noi am constituit un buget bazat pe o productie de 90.000 tone teava, care sa ne asigure reducerea datoriilor sub 100 de miliarde lei. Sa nu omitem faptul ca suntem intr-o perioada de refacere si de redresare, de recucerire a pietelor. Bugetul pe care ni l-am propus va asigura profit, pentru prima data dupa atatia ani in care fabrica a inregistrat pierderi foarte mari. Totodata, am asigurat o productivitate de 1,85% si salarii in functie de performantele economice. (C.H.)
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1365 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019193 (s)

loading...