News Flash:

Salariile compensatorii - gaurile negre ale bugetului

16 Februarie 2001
748 Vizualizari | 0 Comentarii
•In ultimii patru ani, statul roman a platit sume uriase, constand in salarii compensatorii •Numai in judetul Iasi totalul de pana acum se ridica la peste 200 de miliarde lei •Facand un calcul pe toata tara, se ajunge la o incredibila suma de cateva mii de miliarde lei

In ultimii patru ani, ca o compensare adusa personalului disponibilizat in urma programelor de restructurare, statul roman a lansat un impresionant program de acordare a unor sume de bani de pana la 12 salarii, o data cu trecerea in somaj. Acest fenomen este mai cunoscut sub numele de "iesirea cu ordonanta", la baza stand sapte astfel de decizii ale Executivului, din care cea mai cunoscuta are numarul 98/1999. Aceasta din urma a reglementat trimiterea in "concediu" prelungit a celui mai mare numar de fosti salariati. Rezultatele s-au dovedit a fi, in cele din urma, dezastruoase: lumea s-a invatat sa primeasca bani pentru a sta acasa, bugetul statului a capatat gauri enorme, platite din buzunarul contribuabilului. Salvarea a venit in ultimul moment, printr-o ordonanta aparuta in luna iulie a anului trecut, care modifica si completeaza modalitatea de acordare a platilor compensatorii, aria fiind restransa considerabil. Prea tarziu insa, caci platile compensatorii, in marea lor majoritate bani aruncati in vant, au insumat numai in judetul Iasi peste 200 de miliarde lei, iar la nivelul intregii tari undeva in jurul a cateva mii de miliarde lei.

Cum s-a ajuns la salarii compensatorii

Ideea acordarii platilor compensatorii a fost una dintre gaselnitele actualului regim, de a asigura cat de cat stabilitatea sociala. Amplele programe de restructurare de personal, in lipsa unora concrete de reconversie a fortei de munca, puteau duce la miscari violente ale fostilor salariati. In acest fel, a fost gasita o solutie extrem de simpla, dar foarte costisitoare, care, in conditiile incercarii de reforma economica, se va dovedi fatala. Totul a inceput cu disponibilizarile din Valea Jiului. Atunci, minerilor li s-au dat bani pentru pornirea, spuneau guvernantii, unei afaceri pe cont propriu. Ca lucrurile nu au stat asa, era extrem de usor de anticipat, insa Guvernul a incercat, si chiar a reusit, pentru putina vreme, sa cumpere linistea celor disponibilizati. Aceasta masura deja a inceput sa aiba efectul unui bumerang, intorcandu-se impotriva celor care au adoptat-o.

1.799 de disponibilizati "cu ordonanta" la Terom

In cei aproape patru ani, in intervalul 1997 - 2000, prin cele sase ordonante, au fost aprobate 98 de programe de restructurare de personal, la cateva zeci de societati cu sediul central in Iasi sau cu filiale in judet. Cele mai "consistente" disponibilizari s-au facut prin Ordonanta nr.9/1997, care au dus la disparitia a 5.445 de locuri de munca, urmata de Ordonanta nr.98/1999, prin care au fost trecute in somaj 3.406 persoane. Pe locul al treilea se situeaza Ordonanta nr.52/1998, cu 2.696 de persoane disponibilizate, restul fiind sub o mie de locuri de munca desfiintate. Cel mai amplu program de restructurare a fost aprobat la Fortus, de unde, in 1997, au fost trecute in somaj nu mai putin de 1.290 de persoane. Urmeaza Terom, cu trei programe aprobate, pentru un total de 1.799 de angajati disponibilizati, pe parcursul a trei ani. Dintre societatile iesene care au avut programe de restructurare pentru mai mult de 600 de angajati se remarca SNCFR - cu 639, Comtom Tomesti - cu 630, cu mentiunea ca aceste disponibilizari au rezultat dupa cate un singur program de restructurare. Printre societatile iesene care au disponibilizat "cu ordonanta" mai mult de 500 de salariati se numara si Tomiris, societate care dupa privatizare a reinceput sa faca angajari.

Peste o suta de miliarde platite anul trecut

Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), per total, cu cele sase ordonante au fost disponibilizati 12.436 de angajati, pe parcursul a ceva mai mult de trei ani. Sumele platite anual au evoluat astfel: in 1997, au fost platite disponibilizatilor 8,6 miliarde lei, in 1998 - 58,5 miliarde lei, in 1999 suma a mai scazut putin, fiind platite "numai" 52,2 miliarde lei. In 2000, suma platita celor disponibilizati in cadrul unor programe colective de restructurare de personal a fost de aproape 100 de miliarde lei, reprezentand, de departe, varful de plati din cei aproximativ patru ani de acordare a salariilor compensatorii.
Chiar daca aria acordarii de plati compensatorii s-a restrans considerabil, cei aflati inca in plata vor continua sa isi primeasca banii, pana la expirarea achitarii celor 12 salarii. Potrivit ultimelor reglementari, programele de restructurare aprobate dupa data de 15 iunie 2000 vor fi cofinantate de catre Uniunea Europeana, in proportie de 40%, in cadrul Programului RICOP. Schimbarea legislatiei s-a facut simtita mai puternic abia la inceputul acestui an, cand platile compensatorii au ajuns la un nivel de aproximativ 2,5 miliarde lei lunar, fata de zece miliarde lei cat s-au platit anul trecut.

16.000 de locuri de munca

Gandita logic, disponibilizarea masiva de personal trebuia urmata si de o serie de programe care sa absoarba forta de munca trimisa acasa, mai ales cand este vorba de peste 12.000 de persoane in circa patru ani. In mod normal, banii folositi pentru acordarea acestor sume suplimentare ar fi trebuit utilizati pentru crearea unor noi locuri de munca. Cu cele 200 de miliarde lei platite pana acum se puteau crea nu mai putin de 16.000 de locuri de munca. Aceasta inseamna ca, pe langa cei 12.000 de disponibilizati, se puteau absorbi inca 4.000 de oameni ramasi fara un loc de munca. Aceste calcule au la baza datele folosite in cadrul programului RICOP, unde infiintarea unui loc de munca este finantata cu sume intre 2.700 si 5.000 de euro. Generalizand, la nivelul intregii tari puteau fi create cu acesti bani nu mai putin de 640.000 de locuri noi de munca. In conditiile in care, in prezent, Romania are ceva mai mult de un milion de someri, numarul celor fara un loc de munca s-ar fi putut reduce la jumatate.
In toti acesti patru ani, cursurile, gratuite, organizate de catre AJOFM, pentru reconversie, reorientare profesionala au fost frecventate de aproximativ 6.000 de someri, adica aproape jumatate din cei disponibilizati.

Destinatii mai rationale

Crearea de noi locuri de munca presupune activitati care sa le sustina. In acest caz, poate fi dat un singur exemplu, referitor la unul din aspectele care da destula bataie de cap in ultimii ani: starea drumurilor nationale, ce implica necesitatea unor modernizari. In functie de dificultatea traseului, modernizarea a 20 de kilometri de drum national costa intre 30-40 de miliarde lei. Spre exemplu, modernizarea tronsonului Tisita - Tecuci - Birlad, pentru exact 20 de kilometri, lucrarile vor costa 31 de miliarde lei, in vreme ce pentru tronsonul Roman - Sabaoani - Tg.Frumos - Podu Iloaiei, lucrarile vor costa 40 de miliarde lei. Facand o medie de 20 de miliarde lei pentru 10 kilometri de drum modernizat, cu banii platiti in Iasi sub forma de salarii compensatorii puteau fi modernizati 80 de kilometri de drumuri nationale. Poate parea putin dar adunandu-se sumele aferente tuturor judetelor, rezulta o cifra semnificativa: 3.000 de kilometri de drumuri nationale modernizate. Comentariile sunt de prisos.

Salarii compensatorii boieresti

Chiar daca pentru cel disponibilizat aceste sume de bani au reprezentat o nesperata ocazie de a se vedea in posesia unei sume de bani, aceasta a fost la inceput, cand banii se plateau toti o data sau intre doua-trei transe. In ultimii trei ani, acesti bani au fost platiti lunar, astfel ca posibilitatea inceperii unei afaceri pe cont propriu cadea de la bun inceput. Daca in marea majoritate a cazurilor aceste plati compensatorii se cifreaza intre 1,5 si 2 milioane de lei, exista insa si exceptii. 88 de fosti angajati de la Cerealcom Iasi, firma intrata in lichidare judiciara anul trecut, primesc lunar o suma de 4,5 milioane de lei, in conditiile in care salariile urcau chiar si pana la 7 - 8 milioane de lei lunar. Statul roman a pierdut in acest mod sume uriase de bani, care ar fi putut fi folosite in cadrul unor programe de dezvoltare bine puse la punct. Platile compensatorii, care au inghitit in ultimii patru ani mii si mii de miliarde de lei, s-au dovedit a fi in cele din urma adevarate gauri negre ale bugetului de stat, suportate de fiecare contribuabil.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1285 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019294 (s)

loading...