News Flash:

Saraciti de impozite

25 Februarie 2008
2389 Vizualizari | 0 Comentarii
• Desi spera sa scoata la suprafata economia subterana prin cota unica de impozitare de 16 la suta, Guvernul Tariceanu a reusit sa anuleze scopul initial prin numarul foarte mare de taxe adoptate ulterior • Puterea liberala i-a determinat pe angajati si angajatori sa faca o coalitie prin care sa reuseasca sa se sustraga, sub ochii statului, de la obligatiile fiscale • Salariile si asa mici, saracite de numarul mare de impozite, sunt principalul motiv pentru care iesenii apeleaza la credite • Statul ia, prin impozite si contributii sociale, cel putin 33 la suta din munca zilnica a oricarui iesean • Altfel spus, orice angajat care este platit lunar cu un salariu de minim 500 lei ar trebui sa primeasca cel putin 665 lei daca nu ar plati toate birurile catre stat

Desi spera sa scoata la suprafata economia subterana prin cota unica de impozitare de 16 la suta, Guvernul Tariceanu a reusit sa anuleze scopul initial prin numarul foarte mare de taxe adoptate ulterior. Numarul mare de impozite, precum si procentul ridicat pe care acestea le preiau din castigurile salariale au efecte negative pentru economie. Puterea liberala i-a determinat pe angajati si angajatori sa faca o coalitie prin care sa reuseasca sa se sustraga, sub ochii statului, de la obligatiile fiscale. Comparativ cu grila de impozitare din 2005, cu trei transe de impozitare, respectiv 14, 26 si 38 la suta, cota unica de impozitare de 16 la suta, urmata de adoptarea a nenumarate taxe si impozite, a reusit sa determine cresterea fenomenelor de evaziune fiscala. "Numarul foarte mare de impozite a reusit sa contribuie la consolidarea unei adevarate piete pentru evaziunile fiscale. Pentru a nu plati impozite mari la stat, angajatorii si angajatii se inteleg asupra unui salariu mult mai mic decat cel real. Pe cartea de munca, angajatii primesc minimul pe economie, iar angajatorii platesc impozite mult mai mici", a declarat Vasile Cocris, profesor in cadrul Facultatii de economie si administrarea afacerilor. Mai mult, dupa cum sustin reprezentanti ai sistemului bancar, salariile si asa mici, saracite de numarul mare de impozite, sunt principalul motiv pentru care iesenii apeleaza la credite. Pentru a face fata costurilor zilnice ale unui trai decent, tot mai multi ieseni se indatoreaza la banci, in speranta ca vor putea acoperi macar o parte din cheltuieli. Din cauza salariilor foarte mici, cei mai multi dintre cei care contracteaza credite nu reusesc sa le ramburseze si apeleaza la alte imprumuturi pentru a-si achita datoriile la bancile comerciale sau alte institutii de credit. Este un cerc vicios din care cetatenii cu salarii mici si medii nu pot iesi pentru ca nu au siguranta unei stabilitati financiare. "Indiferent de masurile luate, apetitul pentru credite creste permanent. Procentul celor care nu isi permit anumite cheltuieli doar din castigurile salariale este foarte mare. Acestia vor apela intotdeauna la creditele bancare pentru ca din banii din salariu nu pot face investitii firesti, precum o casa sau o masina", a precizat Elena Mitus, consultant financiar.

O treime din salarii - impozit


Procentul la care se ridica impozitele pe care trebuie sa le plateasca angajatii ieseni se ridica la 33 la suta. Conform datelor furnizate de Directia Generala a Finantelor Judetene Publice Iasi, angajatii trebuie sa scada un procent de 33 la suta din salarii pentru impozite si contributii de asigurari sociale si pentru somaj. Astfel, din salariul cuvenit pentru o luna de munca, iesenii trebuie sa scada unu la suta reprezentand contributia de asigurari pentru somaj, 6,5 la suta - contributii pentru asigurarile sociale de sanatate, 9,5 la suta - contributiile pentru asigurarile sociale, la care se mai adauga 16 la suta - impozitul pe salariu. Pe langa acest procent, contribuabilii de rand platesc in mod curent impozite diferite pe venit, pe masina si casa, pe terenuri, precum si taxe pentru radio si televiziune. Proprietarii de autoturisme mai platesc si taxe de parcare sau pentru garaje si multe altele. Altfel spus, statul ia, prin impozite si contributii sociale, cel putin 33 la suta din munca zilnica a oricarui iesean. Orice angajat care este platit lunar cu un salariu de minimum 500 lei ar trebui sa primeasca cel putin 665 lei daca nu ar plati toate birurile catre stat. Procentul de impozitare este mai mult decat exorbitant, in conditiile in care peste 70 la suta dintre ieseni nu isi permit un trai la limita decentei. "Procentul total de impozitare este exagerat de mare si nejustificat. Aflati intr-o criza de sursa, membrii guvernului trebuie sa identifice alte surse pentru impozite. Aceasta criza de surse se amortizeaza din buzunarul populatiei. Sunt taxe peste taxe. Presiunea fiscala devine insuportabila pentru cetateni", a declarat Vasile Cocris, profesor in cadrul Facultatii de economie si administrarea afacerilor. In judetul Iasi, in jur de 25.736 de angajati au salarii lunare de 500-600 lei lunar, echivalentul costului intretinerii unui apartament intr-o singura luna de iarna. Astfel, conform datelor furnizate de Casa Judeteana de Pensii (CJP) Iasi, 21.930 de ieseni au venituri intre 600 si 800 lei lunar si peste 20.744 de ieseni au un salariu intre 800 si o mie de lei. Cei peste 66 de mii de angajati ar putea calcula un procent de cel putin 33 la suta la salariu daca nu ar trebui sa plateasca toate birurile catre stat.

Bani mai multi pentru Guvern


Desi s-a declansat o adevarata criza bugetara, functionarii Ministerului Agriculturii si ai Ministerului Economiei si Finantelor solicita majorari salariale de aproape 75 la suta. Ultima gaselnita a Guvernului Tariceanu reuseste sa stoarca si ultimii bani pe care iesenii ii primesc de sarbatori. Dupa lungi controverse si revizuiri, ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Paul Pacuraru, a modificat joi, pentru a treia oara in ultima saptamana, normele metodologice de aplicare a Legii pensiilor care prevad ce venituri vor fi supuse contributiilor la pensii. Astfel, potrivit declaratiilor ministrului, toate veniturile, atat in bani cat si in natura, prevazute in Codul fiscal la definirea veniturilor din salarii, vor constitui baza de calcul a contributiei la fondul de pensii.

Promisiuni mincinoase


Cu patru ani in urma, la inceputul guvernarii liberale, Relu Fenechiu promitea marea cu sarea, propulsand oameni tineri la conducerea unitatilor economice de traditie din Iasi. Terom SA, fostul Combinat de Fire Sintetice si Nicolina SA nu mai exista. Fostii angajati au plecat acasa. Terenurile pe care se aflau aceste firme au fost parcelate si fac acum obiectul afacerilor imobiliare. Utilajele au fost transformate in fier vechi vandut la tona, banii intrand in buzunarele acolitilor lui Fenechiu. De fapt, sub guvernarea liberala, la Iasi banii se fac din tranzactii cu terenuri, trecute dintr-o parte in alta. Ce stia Fenechiu sa faca, adica constructia de case, doar atat a mai ramas, si nici pentru asta nu mai sunt oameni de specialitate. Promisiunile de imbunatatire a nivelului de trai al iesenilor, venite din partea baronului local Fenechiu, s-au dovedit a fi mincinoase.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

promisiuni mincinoase
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1626 (s) | 22 queries | Mysql time :0.042171 (s)