• Un pretios tezaur istoric, aflat in perimetrul comunelor Ceplenita, Cotnari si Scobinti, va fi scos din umbra uitarii • Asociatia intercomunitara SCOCEP, din care fac parte consiliile locale ale comunelor Scobinti, Cotnari si Ceplenita, a initiat un proiect in valoare de aproximativ 6 milioane Euro prin care, reabilitandu-se infrastructura in prima faza, sa fie pus in valoare un patrimoniu impresionant • Poduri de piatra (sec. 15), o biserica de lemn (sec. 17), beciuri domnesti (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), ctitorii ale lui Stefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despot Voda (sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 i. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino-Pascanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta manastire Zagavia, 1624), mormantul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort circa in 1800), biserica Scobinti (1849) si altele • "Nu puteam fi nepasatori fata de aceste vestigii istorice. Alaturi de comunitatile din Scobinti si Cotnari vom reinvia Drumul vinului. Totodata, ne-am propus sa reabilitam infrastructura, iar pentru obiectivele istorice, unele monumente intrate in patrimoniu, sa ridicam potentialul turistic prin, de pilda, amenajarea unor vinoteci", a precizat Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenita

Vechiul Drum al vinului care lega Cotnariul de Harlau va prinde viata. Este vorba de un proiect ambitios, in valoare de aproape 6 milioane Euro, realizat in parteneriat de comunele Cotnari, Ceplenita si Scobinti, prin asociatia SCOCEP. Dupa cum aratau primarii acestor comune, imediat ce se va publica ghidul solicitantilor, vor aplica pentru a accesa fondurile structurale necesare pentru a realiza proiectul. Dar pentru ca obiectivele proiectului nu se rezuma doar la infrastructura sau amenajarea Drumului vinului, vor fi prinse in acest proiect si numeroase obiective istorice. Poduri de piatra (sec. 15), o biserica de lemn (sec. 17), beciuri domnesti (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), ctitorii ale lui Stefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despot Voda (sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 i. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino-Pascanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta manastire Zagavia, 1624), mormantul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort circa in 1800), biserica Scobinti (1849), schiturile Luparie, Cotnari, este un prim inventar al urmelor trecutului ce dainuiesc pana in prezent. "M-a impresionat demersul primarilor din aceste comune, in special al celui din Ceplenita, pentru interesul de a conserva monumentele si vestigiile istorice din acel areal. Noi vom acorda tot suportul in realizarea documentarilor aferente pentru ca operatiile de conservare si restaurare sa fie cele din standarde. Este un pas important la care, nu doar personal, ofer tot sprijinul. Cat despre datarea unor poduri din piatra, desi nu sunt documente certe ca sunt chiar din domnia lui Stefan, acestea au veridicitatea istorica prin folclor, iar datarea lor efectiva nu s-ar abate cu multi ani, deoarece este stiut ca acest domnitor si-a pus amprenta foarte puternic si in aceste zone", a precizat Vasile Munteanu, seful Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu Iasi.

Ceplenita, popas la vin, in trecut

Din vechiul drum al Cotnarilor s-a mai pastrat podul, construit la porunca lui Stefan cel Mare. Acest pod situat in satul Zlodica era un punct de legatura dintre Harlau si Cotnari, unde era Palatul Domnesc. Drumul vinului trecea pe la poalele dealului Catalina si se deschidea la curtea domneasca din Cotnari. Langa acest pod din Zlodica, lung de aproape 25-30 de metri si lat de vreo sase metri, ridicat din piatra de rau cioplita, se afla un beci care se presupune a fi apartinand de un vechi han. Beciul, vechi de jumatate de secol, este in curtea unui satean care a avut grija sa nu-l deterioreze. "Am 58 de ani de cand am deschis ochii si asa am prins si eu beciul. Nu s-a modificat cu nimic, ba dimpotriva am avut grija sa fie cat mai bine conservat. In acest sens, am acoperit beciul cu pamant ca infiltratiile sa nu mai strapunga zidaria din piatra. Eu stiu una si buna, acel popor care nu are istorie nu este popor. De aceea m-as bucura mult sa vad cum si acest beci va fi un punct turistic", a spus Gheorghita Cojocaru, satean din Zlodica, in curtea caruia se afla beciul respectiv. Tot in Zlodica se afla o frumoasa biserica de lemn, cu hramul Sf. Voievozi, datata de prin secolul al XVII-lea. Acum este restaurata, iar intentiile primarului Dumitru Laiu sunt sa-i redea imaginea de odinioara, caci in timpul razboiului mondial, rusii au transformat lacasul de cult in grajd, afectand multe icoane, ba chiar au tras gloante in crucea Mantuitorului, asa sa vada daca-l ochesc. Dar si in comuna Ceplenita este un obiectiv important, conacul ctitorit de Nestor Ureche peste care a ridicat un faimos palat Cantacuzino-Pascanu, prin 1835. Acum, totul este o ruina, dupa ce a suferit un incendiu. Langa conac este o alta frumoasa ctitorie, Biserica Sf. Voievozi, cu datare din anul 1802. Si pentru palatul Pascanu sunt prevazute, prin acest proiect al asociatiei SCOCEP, lucrari de reabilitare. "Nu puteam fi nepasatori fata de aceste vestigii istorice. Alaturi de comunitatile din Scobinti si Cotnari vom reinvia Drumul vinului. Proiectul initiat de asociatia intercomunitara SCOCEP ajunge la o valoare de aproape 6 milioane de Euro. Banii vor veni din fondurile structurale. Acum asteptam sa apara ghidul solicitantilor. Cei de la Directia de Cultura ne vor ajuta la elaborarea documentatiei in ceea ce priveste interesele istorice, adica monumentele, vestigiile ce sunt in perimetrul comunelor noastre. Speram ca la primavara, cel tarziu la inceputul verii sa demaram lucrarile. Totodata, ne-am propus sa reabilitam infrastructura, iar pentru obiectivele istorice, unele monumente intrate in patrimoniu, sa ridicam potentialul turistic prin, de pilda, amenajarea unor vinoteci in beciul din satul Zlodica ce apartine de Ceplenita. Ba mai mult, prin reinvierea Drumului vinului ce trece pe podul de piatra si pe langa beciul de pe vremea lui Stefan cel Mare, sa facem posibil ca acest drum sa fie si pentru atelaje, ocolindu-se drumul european. Vom renova si palatul Conachestilor", a precizat Dumitru Laiu, primarul comunei Ceplenita.

Cotnari, mai mult decat vestigii

Prin excelenta, comuna Cotnari, acea localitate medievala plin de viata, este un complex de vestigii istorice. Aici se pot crea retele turistice, tabere, numai infrastructura sa permita. "In primul rand, prin acest proiect dorim sa refacem infrastructura. Avand un acces modern la vestigiile istorice, vom avea si alte posibilitati de a transforma acest ansamblu de obiective istorice in repere turistice importante pe harta judetului. De pilda, amenajand si conservand beciurile domnesti din centrul comunei, sa formam o vinoteca, sa conservam vestigiile de pe Dealul Catalina. Sunt numai cateva exemple. Am discutat cu cei de la Directia de Cultura din Iasi si de la Consiliul Judetean Iasi si avand sprijinul lor, speram sa punem la punct acest proiect cat mai bine si repede", a aratat Vasile Cretu, primarul comunei Cotnari. Pe langa viile intinse pe sute de hectare care transforma Cotnariul si celelalte comune intr-un spatiu pitoresc, strainul ar avea ce vizita. Biserica Domneasca Sf. Parascheva ctitorita de Stefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Voda sau beciurile domnesti din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getica de pe dealul Catalina, schiturile Luparie ori Cotnari sau, trecand peste un pod de piatra de rau, de pe vremea lui Stefan cel Mare, sa viziteze castelul din satul Carjoaia. Iar cum prin reinvierea Drumului vinului, legatura din satul Zlodica si Cotnari se va face pe sub poalele dealului Catalina, privitorul ar putea admira si castelul Hodora. In satul Hodora s-a nascut Cezar Petrescu.

Scobinti, o insula uitata

Nici arealul din comuna Scobinti nu este de neglijat. Aici sunt cateva ansambluri istorice insemnate si cateva nume care au lasat urme in istorie. Amfilohie Hotinul, acel calugar moldovean si episcop al Hotinului care a avut ambitia sa scrie o lucrare de geografie, prima in romaneste, si a tradus matematici si lucrari didactice va fi inmormantat la Schitul Zagavia de pe dealul Sangeap. Acest schit, datat de prin 1600, va deveni manastirea Zagavia, iar acum, ca biserica, este declarat monument istoric. Un alt obiectiv important este biserica Scobinti, ctitorita de Mihai Cantacuzino, la 1849. Ba mai mult, locul de nastere a lui Dan Hatmanu este Scobinti, unde parintii sai au fost invatatori. Aici artistul a pictat, printre altele, o fresca murala care restilizeaza istoria Moldovei. Din pacate, nu s-a mai pastrat bine, in prezent edilii incearca sa o reabiliteze si promit, prin acest proiect, infiintarea unui muzeu Hatmanu. "Drumul vinului este o idee mai veche. Acum am avut prilejul sa incepem acest proiect, care cuprinde Cotnariul, Ceplenita si Scobinti. Pentru ca la domeniul infrastructura nu stam bine, pentru inceput vom actiona in acest sens. Intentionam sa valorificam turistic cele doua monumente istorice si, asa ca o ambitie a noastra, sa infiintam muzeul Hatmanu, a carui fresca de pe peretele Consiliului Local, in prezent, este in restaurare", a spus Gheorghe Hritcu, primarul comunei Scobinti. Intr-un fel, Drumul vinului va fi o calatorie in trecut, prin acest important areal in care se afla atat de multe insemne ale civilizatiei secolelor trecute.

Muzeul Vinului

La Harlau a fost amenajat inca din anul 1994 Muzeul Viei si al Vinului, la initiativa conducerii Complexului Muzeal National Moldova. Acesta este singurul muzeu viticol din Moldova. Sunt expuse tot felul de obiecte de gen dintre care unele vechi de peste o mie de ani, unelte care erau parte din gospodariile in care taranii faceau vin, dar si straie traditionale brodate cu motive viticole care arata ca traditiile viticole erau inradacinate adanc in cultura valahilor din Moldova. Muzeul este amenajat astfel incat sa fie ilustrat faptul ca vinul facea parte din viata familiilor din Moldova, vinul marca riturile de trecere, nasterea, casatoria si moartea. De pilda, in camera simbolic destinata reprezentarii mortii sunt expuse jugul sub o perna si toiagul de inmormantare. Pe un perete alaturat, pe o scoarta (laicer) din comuna Mandresti, judetul Botosani, este brodat pomul vietii. Dedesubt, sunt expuse mosoaicele din care se oferea pomana de vin langa o cruce de piatra si niste tesaturi populare pentru cele 24 de poduri.

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.