News Flash:

Scleroza multipla

16 August 2010
3027 Vizualizari | 0 Comentarii
Scleroza multipla (sau scleroza in placi) este caracterizata prin inflamatia cronica si distructia selectiva a mielinei sistemului nervos central (demielinizare) si glioza (cicatrizare). Boala isi trage denumirea de la multiplele zone de cicatrizare vizibile la examinarea macroscopica a creierului, denumite placi, usor de distins fata de substanta alba inconjuratoare.

Scleroza multipla este de doua ori mai frecventa la femei, cu un varf de prevalenta in perioada dintre trecerea la adolescenta si varsta de treizeci si cinci de ani, scazand apoi treptat. Este o boala autoimuna (sistemul imunitar ataca celulele propriului oraganism), cauzata de expunerea intarziata la agenti infectiosi, cum ar fi virusul rujeolei, herpes simplex, varicelei, rubeolei, Epstein–Barr si tulpini ale virusului paragripal.
Manifestarile clinice de debut ale screlozei multiple pot fi dramatice sau atat de blande incat pacientul nu cere ingrijire medicala imediata.

Manifestari la extreme

Manifestarile clinice de debut ale sclerozei multiple pot fi dramatice sau atat de blande incat pacientul nu cere ingrijire medicala imediata. Cele mai frecvente simptome de debut sunt slabiciunea unuia sau a mai multor membre, incetosarea vederii sau tulburari senzoriale. Slabiciunea membrelor se poate prezenta ca stare de oboseala aparuta in timpul activitatii, dificultati la mers sau pierderea coordonarii. In unele situatii simptomele pot fi insotite de spasticitate. Ca simptome senzoriale amintim paresteziile (furnicaturi, “ace” sau dureri arzatoare) sau hipoestezia (amorteli, senzatia de “zona moarta”). Sunt frecvente senzatii de parti ale corpului “umflate, umede, reci sau cu invelis strans”. Mai pot aparea: mers cu miscari necoordonate, vorbire descompusa.

Alte simptome

* Nevrita optica debuteaza de obicei cu incetosarea vederii, trecand apoi la pierderea severa a vederii sau rareori la pierderea completa a perceperii luminii. Simptomele sunt in general monooculare, desi se pot prezenta si bilateral, putand coexista si cu durerea care este de obicei intensificata de miscarile oculare.
* Sindromul vertiginos (ameteala) poate debuta brusc, cu dezechilibru la mers si varsaturi.
* La nivelul vezicii urinare poate aparea senzatia de mictiune imperioasa sau ezitanta, golirea incompleta sau incontinenta urinara.
* Se poate asocia si cu fenomenul de constipatie, senzatia presanta de defecatie sau incontinenta de fecale.
* Mai mentionam: pierderea memoriei, atentie deficitara, labilitate emotionala, depresie, senzatii pasagere asemanatoare trecerii curentului electric produse de flectarea gatului, sensibilitate la caldura, oboseala tipica la jumatatea dupa-amiezii, fatigabilitate mentala si somnolenta.

Caracteristici

Boala, in evolutia ei, este de patru tipuri:
1. Recidivanta - remitenta este caracterizata prin atacuri recurente, imprevizibile, care evolueaza pe parcursul mai multor zile sau saptamani, putand fi urmate de recuperari complete, partiale sau nule.
2. Secundar-progresiva: urmeaza modelul primei categorii, dar are o evolutie progresiva.
3. Primar-progresiva, la care progresia gradata a incapacitatilor apare chiar de la debutul bolii.
4. Progresiv-recidivanta: se prezinta sub forma primar progresiva, dar suprapune si perioade de recidiva.

In cadrul diagnosticarii sclerozei multiple se utilizeaza urmatoarele investigatii paraclinice: rezonanta magnetica nucleara (RMN), electromiograma (EMG), examenul lichidului cefalorahidian, nivelul seric de vitamina B12, factorul reumatoid, viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) etc.

Conduita terapeutica

Tratamentul este in principal medicamentos si poate fi impartit in doua categorii. Prima categorie este destinata stoparii procesului patologic, iar a doua categorie este reprezentata de tratamentul simptomatic. Vor fi prescrise medicamente impotriva spasticitatii, pentru durere, pentru hiperreflexia vezicii urinare (anticolinergice), pentru labilitatea emotionala (foarte important, deoarece suicidul este o cauza importanta de deces in scleroza multipla). Oboseala de dupa-amiaza poate fi ameliorata prin inceperea programului de munca devreme si somn regulat dupa-amiaza sau cu ajutorul unei medicatii bazata pe amantadina, pemolina sau fluoxetin-hidrochlorid. Psihoterapia ocupationala si sprijinul familial reprezinta un pilon important al schemei de terapie in cadrul acestei afectiuni.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3509 (s) | 22 queries | Mysql time :0.178880 (s)