News Flash:

Scoala viitorului

14 Aprilie 2005
1190 Vizualizari | 0 Comentarii
A TREIA CALE Parlamentul european a aprobat ieri, cu o larga majoritate, semnarea tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Pe 25 aprilie, la Luxemburg, reprezentantii statului nostru vor semna tratatul, integrarea efectiva urmand a se realiza in 2007. Mai sunt 21 de luni pana atunci, timp in care trebuie sa acceleram procesul de aliniere la legislatia si practicile comunitare. Cel mai important si mai greu de schimbat mi se pare a fi mentalitatea. Si pentru ca titlul rubricii ma obliga sa ma refer la educatie voi prezenta o opinie (a treia cale) intr-un caz conflictual aparut in aceasta saptamana intre Primarie si Inspectoratul Scolar Judetean. Solicitarile de locuinte sociale depasind cu mult posibilitatile financiare ale municipalitatii iesene au facut ca viceprimarul Constantin Adascalitei sa lanseze ideea dezafectarii unor camine de elevi si reamenajarea acestora pentru cei cu venituri foarte mici. Motivatia sa a fost simpla: numarul mic de elevi cazati momentan in multe camine, precum si perspectiva de diminuare a populatiei de varsta scolara datorata natalitatii scazute. Doamna Camelia Gavrila s-a opus, punand mai presus calitatea de inspector scolar general, decat cea de consilier local. Era si greu sa aleaga altfel ca mama si profesoara de exceptie. Iar argumentele ei par solide. Autoritatile locale, proprietarele tuturor spatiilor de invatamant si ale terenurilor aferente acestora, au datoria legala de a furniza servicii educationale tuturor copiilor, dar poarta si raspunderea furnizarii unui invatamant de calitate la costuri rezonabile pentru contribuabili. In Marea Britanie spre exemplu, in ultimii 10 ani, toate consiliile locale au fost nevoite sa inchida scoli! Pastrarea scolilor si internatelor care functioneaza sub capacitate determina o multitudine de efecte negative, dintre care amintesc: cresterea dramatica a costurilor unitare per elev, sporirea costurilor de intretinere a cladirilor, dezinteresul profesorilor care lucreaza intr-o scoala "muribunda", reactia vehementa a contribuabililor care nu doresc sa subventioneze astfel de scoli. Dupa cum arata Martin Aldcroft in lucrarea "Managementul Scolii", publicata anul trecut, atat Anglia, cat si Scotia, au rezolvat aceasta problema nelasand lucrurile asa cum sunt. Nu s-a apelat nici la fuziunea a doua unitati scolare, abandonandu-se cladirea cea mai veche, ci s-au demolat atat scolile cat si internatele vandalizate de-a lungul timpului, s-au vandut terenurile pentru dezvoltari urbanistice si cu fondurile obtinute s-a construit o scoala noua si moderna cu internat care sa primeasca elevii celor doua scoli daramate. De ce n-am adopta si noi o astfel de solutie cand stim ca suntem prea saraci ca sa carpim continuu? Optiunea "demolare-vanzare-reconstructie" a fost aleasa deoarece costurile procesului educational se reduc, deci presiunea asupra bugetului local scade. Proiectul Madison a fost unanim apreciat, indiferent de culoarea politica a alesilor locali. Cei drept, nu presupunea mare curaj, nedemolandu-se mare lucru. Daca s-ar fi facut licitatie, asa cum trebuie sa se faca pentru vanzarea terenurilor ce vor rezulta din demolarea unor scoli, s-ar fi putut obtine sume considerabile. S-ar rezolva si problema dezvoltarii imobiliare, impunandu-se conditia ca autorizatia de urbanism sa se elibereze beneficiarilor terenurilor devenite disponibile doar pentru constructii de locuinte. De asemenea, trebuie regandit parteneriatul public - privat. In viziunea actuala, autoritatile locale platesc sectorului privat pentru constructia unei scoli. Parteneriatul s-ar putea realiza oferindu-se contractorului un contract pe termen lung, cu efort financiar mai mic pentru buget, privatul dupa ce executa constructia putand presta o serie de servicii specifice, cum sunt cele de intretinere, incalzire si catering. Acest nou mod de conlucrare permite sectorului privat sa-si valorifice experienta, ambele sectoare unindu-si energiile pentru a gasi solutii inovatoare care sa asigure o mai buna valorificare a resurselor financiare. Poate nu de informatii si idei duc lipsa alesii nostri sus-mentionati, ci de curajul de a propune solutii de tipul celei britanice de frica mentalitatii majoritatii romanilor. Trebuie sa ne schimbam mult in perspectiva imediata a integrarii europene. Si nu e deloc usor!
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1507 (s) | 21 queries | Mysql time :0.034726 (s)