News Flash:

Screening-ul pentru cancerul de col uterin, în epoca vaccinarii profilactice

7 Decembrie 2010
1556 Vizualizari | 0 Comentarii
Prof dr Stefan Butureanu
Screening-ul citologic pentru cancer de col este folosit de peste 50 ani. Cele mai multe programe nationale se bazeaza înca pe citologie. În caz de anomalii citologice, este indicata colposcopia, care poate fi urmata de biopsie si/sau de un tratament cu ansa electrica, în situatii de leziuni incipiente. Aparitia vaccinurilor modifica strategia, adaugând citologiei si preventia primara. Citologia în mediu lichid si testarea pentru HPV cresc si eficienta economica. Cu oarecare întârziere, aceste noi modele de conduita încep sa se insinueze si la noi în tara.

Incidente, prevalente, frecvente, rate

Infectia cu HPV este cea mai frecventa infectie transmisibila pe cale sexuala din lume. Numeroase studii au aratat ca peste 50% din femeile active sexual din Statele Unite sunt pozitive pentru HPV în primele 36 luni de la începerea activitatii sexuale. Infectiile recurente sunt si ele frecvente. La pacientele adolescente cu un sistem imunitar intact, 90% din infectiile cu HPV se rezolva spontan, într-un interval de 24 luni.
HPV este cauza primara a cancerului de col uterin. Afecteaza anual peste 490 mii femei si determina peste 270.000 decese în lume. În jur de 85% din decese au loc în tarile în curs de dezvoltare. Tipurile 16 si 18 sunt responsabile de peste 70% din cazurile aparute. Alte implicatii sunt cancerele peniene, anale, vaginale, orale si verucile genitale. OMS recomanda includerea vaccinarii în programele nationale de vaccinare.
Se cunosc pâna acum peste 200 genotipuri de HPV si în jur de 30 tipuri care pot determina infectii specifice anogenitale. HPV, care afecteaza regiunea ano-genitala, este împartita în tipuri cu risc înalt si tipuri cu risc scazut, in functie de posibilitatea lor de a determina o evolutie maligna în epiteliul infectat. În Statele Unite, datorita screening-ului pentru cancer de col, incidenta acestui tip de cancer a fost redusa cu mai mult de 50% în ultimii 30 ani, ajungând la 6,5 cazuri la 100.000 femei (România, 23,93 cazuri în 2008). Aproximativ 50% dintre femeile diagnosticate în fiecare an cu cancer de col uterin nu au avut niciodata vreo testare citologica. O comisie a Guvernului Marii Britanii a revizuit în iunie 2009 datele existente si a hotarât ca efectuarea citologiei sub vârsta de 25 ani nu este eficienta economic, pentru ca la vârstele tinere cancerul de col nu a devenit mai frecvent si, în plus, existenta vaccinurilor va scadea si mai mult riscul de cancer la aceste vârste. Impactul maxim al vaccinarii preventive este asupra femeilor care nu au fost infectate cu HPV.

Testarea HPV

Testarea HPV în viitor va putea fi folosita împreuna cu citologia sau chiar ca metoda primara de screening de sine statatoare. În concluzie, asocierea testarii HPV la citologia cervicala conduce la o sensibilitate mai mare si este eficienta în privinta costurilor totale.

Normele pentru screening la noi si în lume

În tara noastra exista o singura metodologie pentru screening-ul cancerului de col uterin. Pentru depistarea acestuia, medicului i se recomanda sa indice pacientelor efectuarea examenului citologic Babes-Papanicolaou (BP) de la vârsta de 18 ani pâna la vârsta de 65 ani. Dupa trei examinari citologice BP consecutive anuale normale, medicul este sfatuit sa indice ca examinarile citologice BP sa fie efectuate la un interval de 2-3 ani. În cazul pacientelor la care s-a practicat histerectomie totala pentru afectiuni benigne, medicul trebuie sa nu mai indice examenul citologic BP. Dupa vârsta de 65 ani, daca mai multe examinari consecutive anuale sunt normale, medicul poate indica întreruperea screeningului de depistare a cancerului cervical prin examen citologic BP.

Screening-ul trebuie sa înceapa la vârsta de 21 ani

Pentru femeile între 21 si 29 ani, screening-ul citologic cervical este recomandat la fiecare doi ani.
Pentru femeile peste 30 ani, screening-ul este format din citologie combinata cu testarea pentru ADN HPV. Când ambele sunt negative la o femeie cu risc scazut, cu vârsta peste 30 ani, refacerea screening-ului nu se indica la mai putin de 3 ani. Screening-ul pentru cancerul de col poate fi oprit dupa vârsta de 65 sau 70 ani la femeile care au trei sau mai multe examene citologice consecutive negative si nici un test anormal în ultimii 10 ani, pentru ca acest cancer evolueaza lent, iar factorii de risc scad odata cu vârsta.

Modalitati de infectare

Desi activitatea sexuala este de departe cea mai importanta cale de transmitere la adulti, se stie foarte putin despre modul de transmitere si evolutia naturala a infectiilor HPV la copii. Abuzarea sexuala joaca un rol foarte important pentru aceasta transmitere, dar este bine cunoscut si rolul transmisiei verticale în timpul sarcinii si nasterii, cât si al transmiterii orizontale prin auto-inoculare sau hetero-inoculare prin contact direct sau cu obiecte infectate. La adulti, cele mai multe infectii cu HPV sunt transmise prin contact direct cu piele sau cu mucoasa infectata. Contactul sexual este modalitatea cea mai comuna pentru infectia ano-genitala. Folosirea prezervativelor reduce, dar nu la zero, posibilitatea de infectie. Transmiterea nu se face numai prin penetrare, ci si prin contact digital sau oral.

Efecte secundare ale tratamentelor precoce conservatoare

Femeile care au fost tratate prin metode excizionale înainte de a ramane insarcinate au sanse mai mari de a naste prematur. De asemenea, screening-ul la vârste mici poate creste gradul de anxietate si duce la folosirea exagerata a unor metode de urmarire pentru o boala care, de obicei, se rezolva de la sine.

Evolutia naturala a infectiilor HPV

Timpul necesar de la infectare pâna la raspândirea virusului pe suprafata epiteliului este de aproximativ 3 saptamâni. Pâna sa apara, însa, leziuni vizibile, pot trece si luni de zile. Aparent, nu exista nici un fenomen inflamator, ceea ce permite procesului infectios sa scape de atacul imunologic. Cam 80% dintre infectii dispar spontan, adica ADN-ul HPV nu mai poate fi detectat pe suprafata mucoasei sau a epiteliului. Timpul necesar pâna la disparitie variaza in functie si de genotipul viral, fiind de 5-6 luni pentru cele cu risc scazut si de 8-14 luni pentru cele cu risc înalt. Doua treimi din femeile infectate cu virusi cu risc înalt sau cu risc scazut nu mai sunt pozitive pentru acesti virusi la un interval de 1 an. Dupa doi ani, peste 80% nu mai prezinta semnele prezentei virale. Aproximativ 10% dintre toate infectiile cu HPV persista mai mult de 3 ani. Cu cât persista, însa, mai mult, cu atât scad sansele sa dispara spontan si cresc cele de aparitie a unei leziuni. Desi nu exista date chiar certe, se considera ca o persistenta mai mare de 12 luni impune o investigatie colposcopica.

Pentru barbati nu exista teste

Pentru barbati nu exista nici un test care sa puna în evidenta HPV-ul. De asemenea, se stie foarte putin despre implicatiile prezentei îndelungate a HPV la barbat. De obicei, atentia se focalizeaza când apar veruci sau partenera are un frotiu modificat. Riscul anual de progresie a unui cancer localizat catre un cancer stadiul II - III este de 10%, iar riscul anual de progresie a unui cancer regional pâna la stadiul IV este de 30%. 

Imunitatea câstigata dupa o infectie cu HPV, între 10 ani si toata viata

Multe leziuni determinate de virusurile HPV regreseaza spontan. Vaccinarea ar trebui facuta si pentru persoanele care au fost diagnosticate cu displazie cervicala sau au fost pozitive pentru vreun HPV cu risc înalt. Într-o populatie vaccinata, primele efecte pozitive apar deja dupa un an de la începerea programului si devin tot mai vizibile odata cu trecerea timpului. Un articol din iunie 2010 din Int J Cancer atrage în mod special atentia pentru situatiile din Lituania, Bulgaria si România, în care ratele de diagnostic a cancerului de col sunt în crestere odata cu cresterea expunerii la HPV si din cauza lipsei unor programe eficiente de screening.

Concluzii si evolutii posibile ulterioare

Întrebari la care nu s-a raspuns înca: Vârsta ideala pentru vaccinare; Eficacitatea si siguranta vaccinarii în zone cu prevalenta mare AIDS / HIV; Eficacitatea vaccinarii baietilor. Aparitia vaccinarii în masa va scadea, probabil, incidenta cancerului de col, dar va modifica si strategiile de screening pentru aceasta patologie. Mentinerea citologiei tip Pap-test va deveni prea costisitoare, tinând cont de raritatea anomaliilor care vor fi gasite. Probabil ca metoda citologica va fi înlocuita, ca metoda primara, de tiparea HPV ADN, urmând ca citologia sa fie folosita pentru cazurile pozitive. Testarea ADN HPV poate fi facuta mai rar. Trebuie create noi strategii în acest domeniu. Sunt deja în stadiul preclinic de aplicare alte vaccinuri multivalente.

screening-ul citologic citologie colposcopia biopsie ansa electrica
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.4417 (s) | 24 queries | Mysql time :0.295051 (s)