Eveniment-Social

Se cere intervenția de urgență a mitropolitului Teofan! La mijloc sunt o cetate misterioasă, aflată în ruină, și vestigiile valoroase ale vechii Curți Domnești – (EXCLUSIV GALERIE FOTO)

Publicat: 16 feb. 2021
Catedrala Mitropolitană Iași și Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
Cetate misterioasă și Curte Domnească, două dintre celele mai valoroase și importante monumente din județul Iași, riscă să dispară. Astfel, la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae", sat Poiana cu Cetate, comuna Grajduri, unde se află vestigiile unei cetăți cu simboluri misterioase, aflată în ruină și cu ziduri distruse, reconstruirea înseamnă dispariția monumentului. De asemenea, proiectul reabilitării Ansamblului Curții Domnești din orașul Hârlău trebuie refăcut. Aici, proiectanții au solicitat o întrevedere cu Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

Sunt două dintre cele mai importante locuri din Iași! În acest context, se cere intervenția de urgență a Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. La mijloc sunt o cetate misterioasă, aflată în ruină, și vestigiile valoroase ale vechii Curți Domnești

Două dintre cele mai valoroase monumente istorice din județul Iași se află în pericol! La unul din ele se solicită intervenția mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul (ÎPS) Teofan. Astfel, la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, sat Poiana cu Cetate, comuna Grajduri, unde se află vestigiile unei cetăți, cu simboluri misterioase, aflată în ruină și cu ziduri distruse, reconstruirea ar însemna dispariția monumentului. De asemenea, proiectul reabilitării Ansamblului Curții Domnești din orașul Hârlău trebuie refăcut. Aici, proiectanții au solicitat o întrevedere cu ÎPS Teofan.

„Poiana cu Cetate” și „Biserica lui Cujbă” sunt de o valoare culturală, monumentală și spirituală inestimabilă

De reliefat că, încă din 2020, parohul de la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, sat Poiana cu Cetate, comuna Grajduri a inițiat un proiect de reabilitare și restaurare a valoroaselor vestigii. „Poiana cu Cetate” și „Biserica lui Cujbă” sunt de o valoare culturală, monumentală și spirituală inestimabilă. Aici, specialiștii arată că reconstruirea ar însemna dispariția monumentului „Poiana cu Cetate”. În acest context, pe 23 februarie 2021, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI) are programată o nouă discuție pe acest plan.

Totuși, cea mai bună soluție ar fi ca, lângă vestigii, să fie ridicată o altă biserică și cea veche să fie conservată. Obiectivul, cu numărul 3.363 din 25 noiembrie 2020 se află în faza de Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI). Proiectanți sunt arh. Cristina Andrei și arh. Daniel Vișan, elaborator S.C. Atelier de Proiectare Vișan S.R.L.. Beneficiar este Parohia „Sfântul Nicolae”, Poiana cu Cetate. Regimul de protecție: IS-II-m-B-04225, „Biserica lui Cujbă”, sat Poiana cu Cetate, comuna Grajduri.

Apel public pentru a demara procesul de reabilitare a unui celebru monument istoric de la „Biserica lui Cujbă” din localitatea ieșeană Poiana cu Cetate

De reamintit că, la finalul lui 2020, proprietarul a făcut un apel disperat pentru salvarea sa de la ruină și dispariție. O parte din studiile necesare restaurării bisericii au fost deja realizate, însă pentru a finaliza proiectul tehnic în vederea restaurării „Bisericii lui Cujbă” sunt necesari 100.000 lei.

„Dacă sunt prieteni ai Sf. Nicolae care doresc să ne ajute, contul parohiei este următorul: RO33RNCB0175165162340001”, anunța, pe o rețea de socializare, proprietarul. În acest context, deja, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a susținut acest demers cu suma de 15.000 de lei, banii din veniturile proprii ale instituției. Legat de toate acestea, trebuie menționat că „Poiana cu Cetate” și „Biserica lui Cujbă” sunt dovezi materiale unicat ce țin de trecutul județului Iași.

Aflat undeva la 20 de kilometri sud de orașul Iași, pe drumul vechi al Țarigradului „actualul Istanbul din Turcia”, satul „Poiana cu Cetate” este amintit documentar pentru prima dată în prima jumătate a secolului al XV-lea, când era amintită o cetate a lui Duma Negru. În următoarele două secole, documentele ne vorbesc despre o poiană numită „cu Cetate”, aflată în proprietatea Mănăstirii Bârnova, nume care face trimitere, evident, la cetatea lui Duma Negru, ce s-ar afla în zonă.

De reliefat că la mijlocul secolului al XVII-lea, marele vornic Ionasco Cujbă ridica o frumoasă biserică de piatră, probabil la marginea amintitei poieni

De reliefat că la mijlocul secolului al XVII-lea, marele vornic Ionasco Cujbă ridica o frumoasă biserică de piatră, probabil la marginea amintitei poieni, spre fostul sat Răuleni (azi cătun al satului Protopopești, com. Tăcuta, județul Vaslui, la doar trei kilometri sud de „Poiana cu Cetate”, unde, probabil, a avut și o curte. De altfel, cercetările arheologice de suprafață au pus în evidență existența unei așezări din secolul al XVII-lea în jurul bisericii, care formează nucleul actualului sat.

Cutremurele de la sfârșitul secolului al XVII-lea și cel de la începtul veacului următor au dus la prăbușirea bolții bisericii, care avea să fie refăcută din cărămidă, fiind încă în funcțiune la mijlocul secolului al XIX-lea. Vremurile au făcut însă ca aceasta să fie abandonată și, astăzi, biserica cu o arhitectură deosebită să fie doar o ruină. Apoi, în partea de vest a satului, în Pădurea Bordea dintr-o altă poiană frumoasă ce datează cel mai probabil din secolul al XVIII-lea, călugării de la Mănăstirea Bârnova au organizat un schit, cu o mică biserică de piatră, aflată și ea astăzi în ruină.

Proiectul reabilitării Ansamblului Curții Domnești din orașul Hârlău trebuie refăcut! Proiectanții cer audiență la ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei

Faimoasa Curte Domnească din județul Iași este la un pas să intre într-un amplu proces de consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare! Este vorba despre Ansamblul Curții Domnești din orașul Hârlău. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției Județene pentru Cultură a analizat proiectul și a dat verdictul. La acest moment, specialiștii au făcut o serie de observații necesare pentru ca procesul de reabilitare să demareze. Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384. Și aici, specialiștii consideră că proiectul reabilitării Ansamblului Curții Domnești din orașul Hârlău trebuie refăcut! În acest context, proiectanții cer audiență la ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru a dialoga în vederea restaurării și reabilitării.

„De acord cu măsurile prezentate de restaurare a bisericii și a ansamblurilor de ruine. Dezacord cu soluția de refacere a două clădiri din incintă (turnul și clădirea refăcută), pe baza similitudinii cu alte obiecte cu aceeași funcțiune din epocă, păstrate în alte ansambluri mănăstirești din Moldova și nu pe bază de documente certe privind incinta din Hârlău”, arată membrii CZMI.

Mai departe, se arată că:

„Această soluție din urmă comportă discuții între restauratori, fiind îndeobște acceptată în cazul unor distrugeri voite, având scopul de a afecta specificul, identitatea cultural-spirituală a unei comunități, refacerea simbolizând reafirmarea și păstrarea acestei identități. Se va crea confuzie, aceste două clădiri, în fapt contemporane, vor fi percepute ca fiind cele originale, aparținând epocii ștefaniene. În cazul necesității construirii acestor două obiective, arhitectura să păstreze spiritul, volumetria epocii, dar cu marcarea clară a realizării la început de secol XXI prin: tehnici constructive, materiale, detalii”, se mai arată în concluziile Comisiei.

Soluția propusă pentru elementele noi adăugate se va încadra în contextul istoric al Ansamblului Curții Domnești de la Hârlău, dar se va detașa de elementele originale prin conformare volumetrică și materialitate.

Nu este documentată existența unui „turn ștefanian” pe amplasamentul propus, iar zidul de incintă cu drumul de strajă trece prin mijlocul Curții Domnești din epoca lui Ștefan cel Mare

În plus, se arată că va fi transmis la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) faptul că, din punct de vedere arheologic/istoric, configurația/întinderea Curții Domnești nu corespunde cu soluția propusă. Nu este documentată existența unui „turn ștefanian” pe amplasamentul propus, iar zidul de incintă cu drumul de strajă trece prin mijlocul Curții Domnești din epoca lui Ștefan cel Mare. Construcțiile propuse nu au suport documentar și obturează imaginea către monument. Trebuie argumentate construcțiile noi. Cu reconstrucția clopotniței…

„Poziția zidulului de incintă a fost atestată arheologic? Dacă nu… Ar putea fi continuate cercetările pentru a afla poziția acestui zid. Proiectul poate fi un prilej pentru repornirea cercetărilor arheologice și va suferi modificări în funcție de adevărul istoric. Singurul lucru clar este Restaurarea Bisericii Sf. Gheorghe și conservarea ruinelor, amenajare unui sit vizitabil. Se respinge propunerea, pe baza mărturiilor cuprinse în studiul istoric, nu este o restaurarare sau o reconstrucție, ci construcția după imaginație a unei curți în jurul edificiului religios”, a concluzionat echipa CZMI.

Ansamblul de la Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384

Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384. La Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a fost depus un proiect în acest sens care are ca beneficiar Parohia „Sf. M. MC. Gheorghe” prin preotul paroh Dumitru Tincu. Acesta se află în faza de obținere a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) și Studiu de Fezabilitate (SF). Proiectant este arh. Ing. Aurora Târșoagă, iar elaborator este S.C. Credo Design S.R.L. Aici, regimul de protecție este: IS-II-a-A-04178 – Ansamblul Curții Domnești, oraș Hârlău, Str. Tăutu Logofăt 16, IS-II-m-A-04178.01 – Biserica „Sf. Gheorghe” și IS-II-m-A-04178.02 – ruinele Curții Domnești.

Curtea Domnească din Hârlău este atestată pentru prima dată în anul 1384 și se află în ruine

Curtea Domnească din orașul Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384, la o distanță de 74 de kilometri de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Curtea Domnească din Hârlău este atestată pentru prima dată printr-un act din 1 mai 1384, acolo locuind Doamna Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Aceasta este și prima atestare a așezării Hârlău. Mai apoi, în 1492, aici a fost ridicată Biserica „Sf. Gheorghe”. Reședința domnească din Hârlău a fost una dintre preferatele domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlau „Tratatul de pace cu polonii” regelui Ioan Albert.

De remarcat că, la Curtea Domnească din Hârlău au locuit și urmași ai marelui domnitor Ștefan cel Mare. În anul 1727, curtea domnească era încă intactă. Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Între anii 1923-1931 s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu.





Adauga un comentariu