Titlurile zilei

Se găsea în casa oricărui român odinioară, dar acum a devenit unul dintre cele mai de lux produse tradiționale. Un afacerist din Iași a readus gustul din cămara bunicilor în farfuriile bogaților

Publicat: 22 apr. 2021
Bogdan Beceru, fermier din Iași, care pregătește tochitura de Mangalița, Catinca Florici, bunica fermierului, și poze cu produsele
Bogdan Beceru este unul dintre cei mai mari crescători de porci din rasa Mangalița, din Iași, care a vrut să valorifice carnea și astfel produce tochitura de Mangalița. Produsul este făcut după o rețetă veche a bunicii sale, Catinca Florici, care l-a învățat să facă tochitura

Bogdan Beceru, un fermier în vârstă de 37 de ani, din comuna Ion Neculce, a scos pe piață tochitura de Mangalița, un produs inedit, obținut după o rețetă de pe vremea bunicilor. Tânărul fermier spune că cei mai mulți clienți sunt persoane care au diverse probleme de sănătate și medicii le recomandă să le consume

Bogdan Beceru a produs primele borcane cu tochitură de Mangalița în urmă cu an, după ce s-a gândit să valorifice carnea din rasa autohtonă. Primii pași în domeniul agricol i-a făcut în urmă cu 10 ani, când a înființat o fermă mixtă. Locuia în orașul Iași, unde se ocupa de o shaormerie, însă a renunțat la această afacere și a decis să se mute la țară, în comuna Ion Neculce, după ce s-au născut cei doi copii, pentru că a vrut să le ofere o viață sănătoasă. Inițial a început cu o fermă mixtă, în anul 2011, iar în anul 2014 a adus în exploatație și 150 de porci din rasa Mangalița.

Cu timpul, a redus efectivul și a ajuns la 60 de porci, din cauza lipsei forței de muncă. Acum se ocupă cu familia de fermă și, fiind pasionat de creșterea porcilor din această rasă, s-a gândit să valorifice carnea de porc și să aducă în casele clienților o rețetă străveche de tochitură moldovenească, sub formă de produs semipreparat. Astfel, a ieșit pe piață în anul 2020 cu un produs finit din ferma sa, tochitura de porc Mangalița, la borcan, făcută după rețeta bunicii.

„Catinca Florici este bunica mea, în vârstă de 88 de ani, care ne-a ajutat să obținem această tochitură, după o rețetă veche, cu tradiție în familie. Ne-a pus câteva condiții precum amenajarea în aer liber a cadrului pentru fierbere. Am pus un cazan mare și am adus lemne de brad și ea ne-a arătat cum să facem tochitura, iar noi am învățat rețeta de la ea. Am vrut să vin cu ceva nou pe piață, pentru că lumea căuta mâncare rapidă, fiind în epoca aceasta a vitezei, când nu avem timp să gătim. Am zis să vin cu ceva folositor pentru oameni”, susține Bogdan Beceru.

Bogdan Beceru, fermier: „Mulți clienți care mă sună, mă întreabă dacă este Mangalița pentru colesterol”

Tânărul fermier a terminat Facultatea de Zootehnie din Iași și astfel a reușit să își folosească cunoștințele pentru a dezvolta afacerea din mediul rural.

„La Mangalița ritmul de creștere este mai mare și rasa este recunoscută pentru că are mai multe calități, precum acizi grași nesaturați, Omega 3. Mulți clienți care mă sună, mă întreabă dacă este Mangalița pentru colesterol. Nivelul scăzut de colesterol este principalul avantaj al acestei rase care este crescută pentru grăsimea bună. Nu am mai dat la reproducție, pentru că este greu cu forța de muncă. De aceea am mai redus și din efectivul de porci. Cu piața de desfacere este mai greu, pentru că am observat că lumea e mai comodă.

A început să mănânce sănătos, însă nu sunt suficient de informați cu privire la avantajele consumului produselor din carne de Mangalița. M-am gândit să caut colaboratori și să vând ce produc, pentru că e dificil să crești și animalele, să vinzi și produsul finit. Mă ocup și de creșterea păsărilor de rasă, sunt și columbofil, cresc și capre, vaci și vând produsele obținute”, spune Bogdan Beceru, care se gândește să obțină și atestatul de producător tradițional, acum regulile fiind mai clare pentru cei care vor să vândă produsele cu această denumire.

Fermierul din Iași susține că tochitura la borcan pregătită de el este ușor de preparat

Ieșeanul spune că dintr-un porc de 150 de kilograme face între 30 și 40 de borcane de tochitură de Mangalița. Acestea se vând cu 40 de lei borcanul de 800 de grame și 100 de lei borcanul de 1,7 kilograme.

„Carnea este pregătită ca pe vremea bunicilor. Nu conține conservanți sau aditivi, fiind condimentată numai cu sare. Fiecare borcan conține cotlet, pulpă, costiță, părți ale corpului pe care le regăsim și în tochitura servită în restaurantele cu specific tradițional. Tochitura o pui la încălzit, faci mămăliga și e gata mâncarea”, explică ieșeanul care vinde produsele prin intermediul paginii de facebook „Valea lui Bogdan”.

Acesta livrează produsele la domiciliul clientului sau le trimite prin curier.

„Termenul de valabilitate este un 1 an. Chiar zilele trecute am desfăcut un borcan făcut acum un an și s-a păstrat foarte bine”, spune fermierul din comuna Ion Neculce.

Mangalița este una dintre cele mai apreciate specii de porci din întreaga Europă datorită cărnii gustoase și sănătoase. Este o rasă care a apărut în Ungaria și înseamnă „porc cu multă untură”.

Fermierii care cresc Bazna și Mangalița pot să obțină un ajutor de minimis de la Direcția Agricolă

Porcii din rasa Mangalița se diferențiază de alte rase prin faptul că au mult păr, ceea ce îi face să semene cu o oaie. Blana poate fi neagră sau roșie, dar adesea este blondă. Specialiștii recomandă consumul de produse din carne de Mangalița persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau diabet, iar procentul de acizi grași nesaturați din această carne ajunge la 70 la sută, similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon.

Slănina de mangalița este la fel de gustoasă ca a altor rase, însă mult mai sănătoasă. Mangalița este o rasă rezistentă la boli și la condiții climatice mai puțin favorabile, porcii fiind crescuți mai ales în aer liber. Carnea și produsele de Mangalița sunt foarte apreciate pe piața Uniunii Europene, Japonia și SUA. Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița, statul oferă un ajutor financiar în valoare de 1.200 de lei. Fermierii se pot înscrie în acest program la Direcția Agricolă.





Comentarii
  • Bravo lui… însă tinerelul,chiar daca are și bunica lângă el…habar nu au sa facă tochitura…din compoziția ei lipsește jumătate… O tochitură conține pulpa de porc,mușchiuleț sau cotlet, cârnați și slănină afumată.. Și altceva..Am observat că cei care oferă produse de casă,iau și pielea de pe tine…nu doar el,ci toți au niste preturi umflate cu pompa care nu au acoperire în realitate…de exemplu…cum ajunge el la prețul de 59 de lei kg la borcanul mare…cu ce hrănește animalul ăla de.i iese prețul ăsta ??? In rest… numai de bine…

  • Pai numai hranitul costa? Dar datu la lopata la balegar nu se pune la calcu, de ex? Ce bine faci calcule la munca altora din fotoliu, cu berea-n cioc….

  • Dupa conceptia lui Gabriel omul duce cativa saci de mancare la porc primavara si iarna cand se duce sa il viziteze din nou il gaseste taiat, gatit si ambalat in borcane.

  • @Gabriel termenul de tochitúră are doua intelesuri. in cazul de fata e vorba de un preparat culinar numit și topitură, făcut tradițional cu ocazia tăierii porcului, din carne grasă tăiată mărunt, prăjită cu ceapă în tigaie, având aspect de tochitură (= jumări obținute prin topirea slăninii). deci nu e vorba despre acea specialitate gastronomică românească numita tochitúră, care este realizată din bucăți mici de carne de porc, de organe și de cârnăciori, prăjite la tigaie, servite cu garnitură de mămăliguță, cu ochiuri și brânză rasă deasupra.

  • Domnule Ilie cel care o faci pe „avocatul apararii”, din salariul dumitale cate kg de tochitura 59 lei/kg iti permiti ? Chiar vrei sa credem ca tie iti convin preturile acestea astronomice la orice produs are eticheta „de casa” sau „traditional”? Tie personal chiar nu ti se par exagerate aceste preturi ? De ce fel de ingrijiri speciale are nevoie porcul din rasa Mangalita in plus fata de porcul obisnuit din gospodaria omului? Cel mai mare pret la carnea de porc obisnuit la poarta crescatorului este de 10 lei/kg viu, pe cand kg de carne de porc de Mangalita este de 25-30 lei. De ce aceasta diferenta?

  • Bravo!Ți-aș recomanda sa o înregistrezi că marca autohtonă!,,Tochitura moldovinească”Acești orășeni cu ,,topitura” și alte alea se cred doar mari Chef-i..Până prin 70-75 porcul se jupuia ,din piele se făceau ,,ochinci” ptr. toți din casa ,matele erau umplute cu de toate din toate părțile animalului,de la chișcă la cârnați,pleura sau diafragma mergea la cighiri împreună cu marunaiele,ficat,rinichi,pancreas,cine putea mai făcea și pate.La afumat in podul surii mergea mușchii mari și mici (marele și micul dorsal) cu câteva șuvițe de slănină de pe burta.Restul la TOCHITUTA.Si așa cum spune bunica ta ,totul se prepara într-un singur cazan de tuci.Amestecul ideal este cam slănină sa nu depășească 65-70 de procente iar bucățile puse la tochit sa nu fie mai mari decât degetul mare .La mine acasă toata aceasta ,,fiertura” se turna in chiupuri de lut cam de 8-10 litri sa in cofe de lemn.Se cuprinde vasul cu untura curata sau osânză și se mănâncă în caslegele de iarna sau vară la cosit.Merge bine cu o tescovina.Daca poți,citești astea la bunica ta.Dumnezeu sa- -i de-a multă sănătate.

  • Completare! În dimineața de Crăciun ,primul fel era borșul de porc. Cu multe ,,stele”. Cine mai izbește azi ,un capăt de de.femur ,pescuit dintr-un castron de bors pentru măduva?.La tăierea porcului ,fiind în post,nu se atingea nimeni nici macar de vârful cozii.Din tot ce rămânea, mergea la săpun.In același cazan.Daca ii spui și astea bunicii tale o sa observi o lacrimă.Iertare să-mi fie.

  • Domnule@Anonim… bineînțeles că știu să fac diferența, însă nu ați lămurit problema deloc. Nu mă refeream.la Tochitura de la restaurant,ci la tochitura sau topitura cum spuneți dvs. Ea se face ,așa cum am mai spus cu mușchi sau cotlet,costiță,slănină si cârnați.. obligatoriu acestea 4. Și nu am întâlnit nicăieri până acum, indiferent de zone,că sa fie in prealabil prăjite cu ceapă..o fi..nu va contrazic…dar eu nu am întâlnit…

  • @Gabriel!Hai să lăsăm semantică .Că e topitura sau tochitura ,una sau alta ,e gustoasa.Retetarul care îl prezinți tu,e de genul ,,fast food”,, eat and go”.Postarea mea era ptr. cetățeanul de la I.Neculce sa -si brand-uiasca afacerea.Daca nu se grăbește.pierde.Trade mark

  • BA COMENTATORILOR MARI STIUTORI SI DESTEPTTIE CE AVETI BAAAAAAAA CU OMU BA??????????LASATZIL BA IN PACE CE TREABA AVETI VOI CA DOAR NU VOI II DATZI BANI. OMUL NU A FACUT NIMIC RAU INVIDIOSILOR !!!!!!!!!!!!! LUATIVA UN JOB SI NU MAI STATI LA COMMENTAT !!!

Adauga un comentariu