News Flash:

Se scumpeste "doar" cu inflatia

2 Februarie 2001
872 Vizualizari | 0 Comentarii
Apa mai putina dar mai scumpa In sase ani, tariful apei a fost majorat de 18 ori •Cele mai mari cheltuieli se fac pentru energia electrica •Amortizarile au un procentaj semnificativ in pretul apei Costul apei, ce are o pondere majora in cheltuielile de intretinere, continua sa fie mentinut la un nivel considerat exagerat de iesenii cu venituri sub medie. Din decembrie 1994 si pana in prezent, tariful pentru apa potabila a fost majorat in 18 randuri. Majorarea tarifului apei potabile a constituit una din cerintele impuse regiei de apa-canal de catre Banca Europeana pentru reconstructie si dezvoltare (BERD) atunci cand organismul financiar a devenit cofinantator al proiectelor de mediu dezvoltate de RAJAC. •Tariful apei este reglat cu ajutorul BERD Baza de calcul pentru metrul cub de apa potabila a fost stabilita in decembrie 1994 la 191 de lei. La aceasta suma s-au aplicat succesiv, pe parcursul a sase ani, indexari cu indicele de crestere al preturilor. Intervalele de timp intre doua majorari nu a fost mai mare de sase luni. Deoarece RAJAC a fost obligata sa accepte majorarea tarifului apei potabile numai la rata inflatiei, regia nu a mai avut posibilitatea sa-si creeze disponibilitati financiare. In ultima decada a lunii iunie 1995, printr-o decizie a conducerii RAJAC, baza de calcul a metrului cub de apa a fost majorata la 300 de lei. O perioada, regia a facturat apa potabila utilizand aceasta baza de calcul. In 1997, comisia economica a Consiliului Judetean a solictat revenirea la vechea baza de calcul, acesta fiind si unul din motivele pentru care conducerea de la acea vreme a RAJAC si-a dat demisia. Noile acorduri cu BERD, pentru continuarea dezvoltarii proiectelor de mediu ale RAJAC, mentin vechea baza de calcul, regia fiind obligata sa-si regleze activitatea in absenta disponibilitatilor financiare. •Energia electrica reprezinta o cincime din pretul apei Principala cheltuiala pentru obtinerea si livrarea unui metru cub de apa potabila o reprezinta energia electrica si nu apa bruta asa cum s-ar crede. Curentul electric inseamna 22,02% din costul fiecarui pahar cu apa luat de la robinet. "Regia este un mare consumator de electricitate. Lunar, facturile de electricitate ale RAJAC se cifreaza la cinci-sase miliarde lei. Practic, toate utilajele ce asigura producerea apei potabile sunt electrice, statii de tratare, statii de pompare, hidrofoare si altele", a declarat Victorel Lupu, directorul economic al RAJAC. Urmatorul capitol de cheltuieli din valoarea apei potabile este dat de amortizarile percepute pentru investitiile care au fost facute. Rambursarea imprumuturilor catre BERD insemna un efort financiar pe care regia este obligata sa-l faca. 17,21% din contravaloarea unui metru cub de apa potabila vor lua calea BERD. Chiar daca procentajul destinat amortizarilor pare crescut, el este justificat prin valoarea imensa a imprumuturilor facute de RAJAC. Echipamentele moderne pentru tratarea si pomparea apei cat si pentru rentabilizarea retelei de distributie au performante comparabile cu utilajele existente in prezent pe plan european. "Rambursarea creditelor pentru utilajele moderne reclama o rata crescuta a amortizarii. Indiferent de nivelul productiei, amortizarile trebuie achitate", a subliniat directorul economic Victorel Lupu. Fondul de salarii reprezinta 15,12% din cheltuielile pentru productia de apa potabila. Comparativ cu alte regii, RAJAC isi poate permite sa aiba cheltuieli salariale mai mici deoarece exploateaza echipamente moderne. Cand productia este asigurata de utilaje cu un grad crescut de automatizare se diminueaza si cheltuielile salariale. Materialele utilizate pentru tratare precum si celelalte consumabile au un aport mediu de aproximativ 11% din pretul metrului cub de apa potabila. Cheltuieli mai mari pentru tratare se fac numai pentru apa bruta preluata din sursa Prut. Apa preluata din sursa Timisesti, o apa mult mai curata, presupune un volum de materiale consumabile incomparabil mai mic. •Tariful apei va fi indexat numai cu inflatia "Principala noastra preocupare este de a mentine pretul apei la o limita de suportabilitate. Corelarile pe care le facem nu pot satisface pretentiile beneficiarilor nostri. Pe de o parte ne confruntam cu un indice crescut al neincasarilor, iar pe de alta parte cu lipsa unor disponibilitati financiare. Nu ne putem permite sa jonglam cu pretul apei. Cel mult putem sa aplicam o serie de masuri prin care sa-i determinam pe rau-platnici sa-si achite restantele", a mentionat directorul economic Victorel Lupu. Incepand cu a doua jumatate a anului trecut, RAJAC s-a confruntat cu reducerea incasarilor de la abonati. Nivelul record al coeficientului de neincasare, de aproximativ 45%, a riscat sa puna in dificultate derularea proiectelor de mediu ale regiei. BERD, prin contractele de imprumut, a impus regiei un coeficient de neincasare de cel mult 20%. "Nu este usor sa mentii o anumita conduita pentru balanta de plati. Consideram insa ca, o data cu finalizarea proiectelor de modernizare a infrastructurii, iesenii sa inteleaga eforturile noastre si sa ne priveasca intr-o maniera care sa statueze raporturile intre beneficiari si prestatorul de servicii", a conchis directorul economic Victorel Lupu. RAJAC si-a redus volumul serviciilor Un alt motiv pentru care a fost necesara majorarea tarifelor la serviciile pe care le presteaza pare sa fie si scaderea productiei fizice a RAJAC. Scaderea acesteia a fost determinata de reducerea activitatii marilor agenti economici, de actiunea de contorizare a consumurilor si cu pierderile din reteaua de distributie. "Diminuarea activitatii economice s-a repercutat si asupra productiei noastre. Volumul serviciilor prestate catre agentii economici poate fi si un indicator al scaderii posibilitatilor acestora", a declarat Victorel Lupu. La toate tipurile de servicii, apa potabila pentru populatie si agenti economici, apa industriala si canalizare, cotele de productie au cunoscut diminuari considerabile in ultimii patru ani. In privinta diminuarii activitatii agentilor economici, se poate remarca faptul ca RAJAC a furnizat, in 2000, o cantitate de apa industriala ce reprezinta aproximativ 25% din productia la acest capitol inregistrata in 1997. Volumul de apa potabila destinata agentilor economici pe anul 2000 s-a cifrat la o jumatate din productia inregistrata in anul 1997. In privinta serviciilor oferite populatiei, dupa o crestere a volumului acestora inregistrat in 1998, a urmat o scadere considerabila. De la un volum de apa potabila pentru populatie de 46,518 milioane mc inregistrat in 1998, productia RAJAC la acest capitol a fost in 2000 de 25,624 milioane mc. Scaderea productiei a fost determinata de actiunea de contorizarea si de pierderile din reteaua de distributie. Ponderea a avut-o contorizarea consumurilor populatiei, in majoritatea locuintelor din oras evidentiindu-se consumuri lunare de apa potabila de 2-4 mc/persoana fata de limita de 7 mc impusa de facturarea in pausal.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1246 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014782 (s)