News Flash:

Secretele tehnicii de incondeiere a oualor de Pasti

22 Aprilie 2006
1409 Vizualizari | 0 Comentarii
•De cel putin cinci ani de zile, la Palatul Culturii este organizata in apropierea Sfintei Sarbatori de Pasti o asa-numita "Scoala de incondeiere", la care sunt invitate cateva specialiste in tehnica de incondeiere a oualor care impartasesc din secretele acestei tehnici mai multor grupuri de copii •Pentru a vopsi un ou trebuie sa se tina cont de o multime de aspecte •Incondeierea oualor este un obicei precrestin, este un obicei de primavara iar crestinismul l-a redimensionat Un rol deosebit in arta populara romanesca il ocupa incondeiatul oualor. Aceasta arta este inca vie in diferite regiuni etnografice din Romania, desi la prima vedere s-ar parea ca are o importanta minora sau ca apartine trecutului. Un lucru important care trebuie mentionat cu privire la incondeiatul oualor este faptul ca intre aceasta arta si celelalte manifestari ale artei populare romanesti exista o relatie deplina care se regaseste la baza crearii continutului tematic al motivelor, regulilor de compozitie si a coloritului. Arta incondeierii este deci apropiata de cea a picturii pe sticla si de creatiile olarilor. La Iasi, tehnica incondeierii oualor nu este practicata asa cum este in alte regiuni, cum ar fi Bucovina. Insa, de cel putin cinci ani de zile, la Palatul Culturii este organizata in apropierea Sfintei Sarbatori de Pasti o asa-numita "Scoala de incondeiere". "Inca de acum cinci ani de zile, am inceput sa organizam la Palat un fel de manifestare interactiva, un seminar la care sunt invitate cateva specialiste in tehnica de incondeiere a oualor, care impartasesc din secretele acestei tehnici mai multor grupuri de copii", a spus etnograful Vasile Munteanu, director al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Iasi (DCCPCN). In Romania s-a folosit si se foloseste in continuare frecvent coloritul simplu dar si cel al scrierii cu ceara. Cu mult timp in urma insa, culorile care erau folosite pentru a vopsi ouale se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau tulpina acestora. Colorantii chimici au aparut abia la jumatatea secolului al XIX-lea si au inceput sa fie folositi din tendinta ca ouale sa fie vopsite mai repede si intr-o cantitate mai mare. Secretele incondeierii oualor Pentru a vopsi un ou trebuie sa se tina cont de o multime de aspecte, primul fiind selectia acestora in urma carora sunt alese doar ouale proaspete care au coaja alba si neteda. Ulterior se pregatesc culorile si eventual ceara de albine, care este topita intr-un vas si innegrita cu un carbune, astfel incat sa fie posibila observarea liniilor care sunt trasate pentru impartirea campurilor ornamentale, constituindu-se astfel de la doua pana la opt sau chiar mai multe suprafete. Respectivele linii, cat si primele motive care sunt trasate cu ceara incalzita care se scurge din varful unui condei, acopera unele parti din suprafata alba a oului. Ulterior acesta este introdus intr-o baie de culoare galbena, dupa care se scoate si se usuca. Apoi este inceput scrisul altor motive de culoare galbena, care este continuat si cu rosu si de obicei se termina cu negru sau cu alta cu culoare inchisa iar ulterior oul se usuca iar prin incalzire usoara se sterg liniile de ceara. Bogatia de motive, cu un continut in care se reflecta din plin lumea si mediul inconjurator, cu numeroase elemente din viata de toate zilele, asigura acestui gen de arta un autentic caracter popular si totodata realist. Nu multa lume stie ca obiceiul incondeierii oualor a fost preluat de crestinism. "Incondeierea oulalor este un obicei precrestin, este un obicei de primavara si, de fapt, crestinismul l-a redimensionat. Obiceiul era prezent la romani, ucrainieni si la tatari si acesta trebuie pus in acord cu muncile acgricole. Fiind considerat un obicei germinativ, ucrainienii amestecau cojile cu semintele pe care le semanau, tatarii ingropau oua in brazdele de pamant care erau cultivate iar romanii aruncau ouale inaintea plugului. Astfel au fost create simbolurile, ca de exemplu coarnele berbecului, fierul plugului, nasul curcanului, creasta gainii. Ulterior au aparut si simbolurile crestine, dintre care Braul Maicii Domnului sau carja popii", a mai precizat Vasile Munteanu. Diana LITе Obiceiuri si simboluri de Pasti Lumanarea de Inviere In noaptea de Inviere, multime mare de popor vine la biserica. Fiecare credincios poarta in mana o lumanare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfantului Altar. Aceasta lumanare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de lumanare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor sfintele pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma. Ouale rosii Ouale simbolizeaza mormantul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cand sparg ouale prin ciocnire, dar si cand se intalnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pana la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualor simbolizeaza sangele lui Iisus, care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii. Ciocnitul oualor se face "cap" la "cap" si "dos" la "dos". Exista credinta ca cei care ciocnesc se intalnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va manca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Ouale pot avea si diferite "modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac, ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana, caci nu le primeste Dumnezeu. Legendele despre ouale rosii sunt numeroase. Intr-o serie dintre ele, Maica Domnului, haituita, fie face oua rosii, pe care le arunca in spate pentru a-i deruta pe urmaritori, fie transforma pietrele pe care le aruncau acestia in oua rosii. Alta legenda povesteste ca, la rastignirea lui Hristos, Sfinta Maria pune un cos de oua sub cruce ca sa-i imbuneze pe soldati, iar aceasta sunt inrosite de sangele Mantuitorului. O alta legenda povesteste ca vestea Invierii lui Iisus a fost primita cu neincredere de unii. O precupeata care vindea oua in piata a zis: atunci voi crede cand ouale se vor inrosi. Si asa s-a intamplat! Pasca Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunand: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra". Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, paine pentru drum fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi pastele, Mantuitorul le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca. Mielul Dupa traditie, in familiile crestine se mananca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3467 (s) | 22 queries | Mysql time :0.227032 (s)