Actualitate

Sesiune extraordinara in Parlamentul Romaniei. Urmeaza adoptarea modificarilor la Codul penal si cel administrativ

Publicat: 02 iul. 2018
1

Parlamentul intra in sesiune extraordinara, incepand de luni si pana in 19 iulie, pentru adoptarea contestatelor modificari la Codul penal. De asemenea, ar urma sa fie adoptat si Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru alesii locali.

Potrivit prevederilor legale, sesiunea parlamentara ordinara s-a incheiat in 30 iunie. Decizia convocarii Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara in perioada 2 – 19 iulie a fost luata de Biroul permanent. Conform regulamentului, Camera Deputatilor se intruneste si in sesiuni extraordinare la cererea presedintelui Romaniei, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor.

De asemenea, Senatul  a fost convocat in sesiune extraordinara pana in 19 iulie. Proiectul de modificare a Codului penal se afla deja pe ordinea de zi de marti a Senatului, "sub rezerva depunerii raportului". 

"Propunerea legislativa privind punerea in acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu deciziile Curtii Constitutionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana", conform ordinii de zi a Senatului. De asemenea, se mentioneaza ca proiectul va fi votat in procedura de urgenta.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, declara in urma cu o saptamana, raspunzand unei intrebari, ca este exclusa adoptarea modificarii Codului penal printr-o Ordonanta de Urgenta, dar ca acestea "trebuie inchise odata" de catre comisie, astfel incat sa intre la vot. "O sa facem o sesiune extraordinara, dar nu putem face o sesiune extraordinara toata vara. Si atunci o sa cer astazi, si eu, si domnul Tariceanu celor din comisie sa inchida odata Codul penal, sa mearga la votul final, dupa care intra in circuitul obisnuit", afirma Dragnea.

Codul de procedura penala

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedura penala a fost votat in 18 iunie, seara, de plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala, dupa mai multe ore de dezbateri. PNL si USR au anuntat atunci ca vor ataca legea la Curtea Constitutionala.

Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”impotriva” si o abtinere.

Sedinta de plen s-a desfasurat atunci in absenta lui Liviu Dragnea si a fost condusa de vicepresedintele Camerei Deputatilor Gabriel Vlase, care a fost propus de presedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informatii Externe.

Una dintre ultimele modificari adoptate stabileste ca "termenele pentru exercitarea cailor de atac declarate impotriva hotararilor pronuntate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pentru motivele prevazute de aceasta incep sa curga la data intrarii sale in vigoare".

Printre modificari se numara si faptul ca procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe o perioada de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar daca probele dintr-o inregistrare sunt obtinute in mod nelegal, procurorul poate sa le distruga si intocmeste un proces-verbal in acest sens si il va depune la dosarul in cauza. De asemenea, masura arestarii preventive poate fi luata numai daca din probe rezulta dovezi sau indicii temeinice.

In forma actuala, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, dar fara a fi specificat un termen limita. Modificarea adusa in cazul arestarii preventive este ca judecatorul sau instanta de judecata poate decide masura arestului preventiv doar daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice, fiind eliminata formularea “suspiciuni rezonabile”.

Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice. Intr-o alta modificare a fost introdusa sintagma “in mod exceptional” si “motivata” in ceea ce priveste aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, numai in mod exceptional si motivat, daca aceasta masura se impune in interesul rezvolvarii cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia speciala.

O alta prevedere introduce un termen de pana la 6 luni de la savarsirea unei infractiuni pentru depunerea unui denunt “Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.

Totodata, Comisia speciala pentru legile justitiei a modificat articolul 453 din Codul de procedura penala privind "cazurile de revizuire" si a introdus un alineat nou care stabileste cand poate fi ceruta revizuirea hotararilor judecatoresti definitive cu privire la latura penala. Deputatul USR Stelian Ion afirma ca aceasta modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, sa cera repunerea in instanta a dosarului "Referendumul", in care a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, dupa ce judecatorul care a solutionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat si semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede conditiile de revizuire a hotararilor judecatoresti. “Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta si in cazul neredactarii si/sau nesemnarii hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei”, se arata in modificarea facuta la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedura penala.

Potrivit unui alt amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul il informeaza in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca inregistrarile de pe camerele de supraveghere si cele realizate in locurile publice sa poata fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis ca probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in proces, fiind “lovite de nulitate absoluta”. De asemenea, “probele si mijloacele de proba excluse se pastreaza sigilate la sediul parchetului, in ceea ce priveste cauzele aflate in faza de urmarire penala, respectiv al instantei, in cea ce priveste cauzele aflate in curs de judecata”.

Totodata, PSD a propus un amendament care spune ca audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaratiile suspectului sau inculpatului vor fi inregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio si puse integral la dispozitiile apararii. Inregistrarile de pe camerele de supraveghere, precum si cele realizate in locuri publice, pot constitui mijloace de proba.

“In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei in procedura sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritatile publice referitoare la faptele si persoanele care fac obiectul acestor proceduri si nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca si cum acestea ar fi fost condamnate”, se arata in amendamentul propus de PSD si UDMR si adoptat in Comisia care discuta modificarile la Codurile penale.

De asemenea, o alta modificare prevede ca, “daca organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane, acestea sunt obligate sa comunice in mod similar si solutiile de achitare, clasare sau incetare a procesului penal, dupa caz”. “In cursul urmarii penale sau al judecatii organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii faptelor si aflarii adevarului in cauza”, se arata intr-un amendament al CSM.

Directia Nationala Anticoruptie a reactionat prezentand exemple de modificari care vor ingreuna anchetele penale. Printre acestea se numara imposibilitatea folosirii inregistrarilor ca probe, audierea martorilor in prezenta inculpatilor sau limitarea termenului in care o persoana poate sa denunte o infractiune.

DNA a realizat o evaluare a impactului pe care modificarile Codului de procedura penala le vor avea asupra anchetelor penale. Procurorii atrag atentia ca modificarile aduse Codului de procedura penala au fost adoptate fara sa se tina seama de observatiile si propunerile formulate de CSM si de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor si fara a exista o consultare si o colaborare reala cu institutiile judiciare investite cu aplicarea legislatiei penale.

Astfel, spune ei, prin modificarea art. 139 inregistrarile nu vor mai putea fi folosite ca probe, ceea ce va ingreuna dovedirea infractiunilor: "Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti si de subiectii procesuali principali, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii”, este anuntul articolului, eliminandu-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege.

DNA spune ca se elimina un mijloc de proba important si se incalca implicit un articol din Constitutie care prevede ordinea de drept si interesele generale ale societatii. Procurorii dau exemplu faptul ca, daca o persoana filmeaza un viol sau momentul in care o persoana primeste mita, acea filmare nu va putea fi folosita pentru ca nu este realizata de una dintre partile din dosar.

O alta modificare se refera la dreptul inculpatului de a asista la audierile martorilor. Procurorii atrag atentia ca martorii se vor simti intimidati de prezenta inculpatului, precizand ca este suficienta pentru dreptul la aparare al persoanei cercetate ca la audieri sa participe doar avocatul, asa cum este prevazut in prezent.

Referitor la dreptul inculpatului de a fi instiintat de data si ora realizarii urmarii penale ori audierii, DNA spune ca urmarirea penala va deveni publica si lipsita de confidentialitate. De exemplu, procurorul va informa inculpatul ca va face o perchezitie la alt inculpat, fara sa existe nicio garantie a confidentialitatii.

Codul penal

In ceea ce priveste Codul penal, comisia parlamentara speciala pentru modificarea legilor justitiei, condusa de deputatul Florin Iordache, se reuneste din nou luni, pentru a continua votul asupra modificarilor Codurilor penale, fiind posibil ca dezbaterile sa fie finalizate chiar luni. 

"Cred ca maine (luni – n.r.) vom inainta raportul Comisiei catre Senat, care este prima camera sesizata", a declarat presedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.

El a spus ca Ministerul Justitiei a propus un "prag minimal pentru abuzul in serviciu", el sustinand ca "daca exista prejudiciu, nu inseamna ca trebuie sa existe dosar penal".

Cea mai asteptata modificare este cea a articolului 297, care defineste infractiunea de abuz in serviciu.

Florin Iordache spunea ca pentru abuzul in serviciu exista in momentul de fata peste 30 de amendamente care propun prag valoric sau redefinirea infractiunii si asteapta observatii si propuneri din partea colegilor sau a Ministerului Justitiei. De altfel, duminica Iordache a afirmat ca vrea sa "inchida odata aceasta definitie a abuzului in serviciu” si ca, daca exista prejudiciu, nu inseamna ca trebuie sa existe dosar penal”.

"Vrem sa inchidem odata aceasta definitie a abuzului in serviciu pentru ca prea s-au intamplat aceste abuzuri in ultima perioada si acestea noua ne-au dat de gandit. Vom discuta, inteleg ca exista o propunere din partea Ministerului Justitiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important sa nu mai existe abuzuri. Daca exista prejudiciu, nu inseamna ca trebuie sa existe dosar penal. Se va merge in civil, se recupereaza banii si gata", a declarat Iordache.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.

Astfel, comisia a abrogat literele d) si g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, in sensul ca pentru spalarea banilor sau constituirea unui grup infractional nu se mai dispune confiscarea extinsa. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberarii conditionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea conditionata se dispune dupa executarea a jumatate din durata, iar pentru condamnatii care au implinit 60 de ani, liberarea se dispune dupa executarea a doar unei treimi din durata pedepsei. 

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecatorilor, prevede ca se ofera circumstante atenuante daca este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplica legea mai favorabila in integralitate, neputandu-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie. 

Comisia a mai decis, joi, in modificarile adoptate la Codul Penal, ca fostul sot este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se intelege sotul sau fostul sot sau persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii. In forma actuala, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se intelege sot sau persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc. 

PSD-ALDE a propus si abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se refera la functionarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus ca definitia actuala a functionarului public ajuta multe ONG-uri sa aiba acest statut. “De asemenea, este considerat functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public”, se arata in alineatul abrogat din forma actuala a Codului penal. Astfel, un functionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:  a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti, scrie in alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a ramas in vigoare in forma initiala.

Codul administrativ

In 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi "pentru", 21 de voturi "impotriva" si 11 abtineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputatilor a decis, inainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.

Potrivit unor surse, pentru a nu vota motiunea de cenzura impotriva Guvernului Dancila, care a fost respinsa saptamana trecuta, PSD ar fi promis UDRM ca va introduce in proiectul de lege privind Codul administrativ un amendament care permite introducerea unui prag de 20% pentru limba materna in administratiile publice locale. Initial, acest amendament a fost respins de Comisie.

Comisia speciala pentru elaborarea Codului administrativ a adoptat un amendament care prevede ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene alesi dupa anul 1992 sa primeasca o pensie speciala in limita a trei mandate.

"Persoanele alese incepand cu anul 1992 de catre cetateni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile varstei standard de pensionare, ale varstei standard de pensionare redusa asa cum sunt prevazute in Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sau cele prevazute de alte legi speciale au dreptul, la incetarea mandatului, la o indemnizatie pentru limita de varsta de la data la care li se acora drepturile de pensie pentru limita de varsta, dar nu mai devreme de data incetarii mandatului aflat in derulare", se arata in amendament.

O alta modificare le permite alesilor locali sa aiba calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala.

De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta prevazut la al. 1 se acorda in limita a trei mandate si se calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizatia bruta lunara aflata in plata.

Totodata, pentru mandate incomplete, indemnizatia pentru limita de varsta se calculeaza proportional cu perioada de mandat efectiv exercitata, dar nu mai putin de un mandat complet de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte de consilii judetene. Indemnizatia pentru limita de varsta se cumuleaza cu orice tip de pensie stabilita in sistemul public de pensii sau in alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.





Comentarii
  • Ar fi momentul sa trecem la democratia directa, ca in Elvetia, unde parlamentul are doar rol decorativ, de mobilier, si legile se adopta numai prin referendum local, regional si national, fiindca democratia reprezentativa sdpecifica sec XVII cand deputatii si senatorii se duceau cu trasurile pana in capitala sa faca legi a trecut demult. Primul pas ar fi desfiintarea lu Ali Baba si cei 400 de HOTI de la casa popo ului din bucale.

Adauga un comentariu