News Flash:

Sfanta Sarbatoare a Pastelui

20 Aprilie 2009
1057 Vizualizari | 0 Comentarii
Sfanta Sarbatoare a Pastelui
• In ziua a treia dupa ce Mantuitorul si-a incredintat sufletul lui Dumnezeu, pentru a implini Scripturile, a inviat • Sarbatoarea Pastelui, marcand aceasta minune prin care omul a fost rascumparat, culmineaza cu slujba Invierii care se savarseste in aceasta noapte de sambata spre duminica • Ca traditie, se mai pastreaza obiceiul ca toata noaptea de sambata spre duminica, in fata bisericii, sa se intretina un foc simbolizand veghea Invierii

Maine, crestinii ortodocsi sarbatoresc poate cea mai importanta zi de peste an, ziua Invierii Domnului Iisus Hristos. Aceasta este ziua cand Mantuitorul s-a ridicat din mormant si ziua in care El a trecut peste pacatul stramosesc al omenirii. Sarbatoarea Pastelui, marcand aceasta minune prin care omul a fost rascumparat, culmineaza cu slujba Invierii care se savarseste in aceasta noapte de sambata spre duminica. Hristos, inviind din moarte, revine la viata, dar intr-un chip absolut liber, fara a fi influentat de spatiu si timp, caci trupul sau nu mai are nevoie de hrana si poate sa treaca si prin usile ferecate. Miracolul Invierii, invingerea raului, a materiei si a timpului semnifica nu doar esenta divina a lui Hristos ci si ca moartea vietii pamantesti nu inseamna incetarea omului, ci doar a omenirii. Slujba de Inviere din aceasta seara se incheie cu primul cantat al cocosilor, cand credinciosilor le vor fi sfintite bucatele din cosurile pe care le-au adus la biserica. Luand lumina din lumina, oamenii vor vesti Invierea Mantuitorului. Crestinii cred ca in intervalul dintre rastignirea pe cruce si Inviere, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si in acest timp S-a coborat cu sufletul in iad, sfaramandu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare, fericita si fara de trup. Incepand din acest moment, sufletele celor drepti sunt asezate in Rai pana la Invierea lor cu trupurile. Aceasta Inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mantuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorat in iad a fost acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamant inaintea Sa, Vestea cea buna a mantuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului. In prima zi de Paste, masa se incepe cu un ou rosu, care se ciocneste dupa un anumit ritual specific. Tot in Duminica Invierii Domnului se merge la biserica in jurul orei 11.00, atunci cand incepe o slujba speciala, ca o vecernie. Se mai numeste si "A doua Inviere". Aceasta slujba nu dureaza mai mult de o ora, ceea ce face ca cei mai multi dintre credinciosi sa mearga dupa slujba la cimitir pentru a aprinde o lumanare cu Lumina Sfanta celor morti.

Bucuria Invierii Domnului

Toate cele trei zile de Paste reprezinta un prilej pentru fiecare membru al familiei de a se apropia si mai mult unii de altii. Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn vreme de patruzeci de zile, este bucuria si nadejdea noastra cea mai mare, nu doar patruzeci de zile, ci de fiecare zi si ceas al vietii noastre de crestin, de fiecare zi si ceas. Pana la Inaltarea Domnului, zi in care Mantuitorul s-a ridicat la ceruri, crestinii au parte de zile de o insemnatate deosebita in viata. Ca etimologie, cuvantul Paste provine din forma bizantino-latina Pastihae a cuvantul de origine evreiasca Pesah, ceea ce inseamna trecere. Evreii numeau Pastele "Sarbatoarea azimilor", sarbatoarea lor anuala in amintirea trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, si coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Termenul ebraic de Paste a trecut deci in vocabularul crestin pentru ca evenimentele istorice care sunt comemorate in sarbatoarea noastra, adica patimile, moartea si Invierea Domnului, au coincis cu Pastele evreilor din anul 33. Insa este de la sine inteles ca obiectul sau motivul Pastelui crestin este cu totul altul decat al Pastelui evreilor, intre vechea sarbatoare iudaica si cea crestina nefiind alta legatura decat una de nume si de coincidenta cronologica.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1498 (s) | 22 queries | Mysql time :0.035664 (s)