Actualitate

Sfântul Pantelimon – doctor fără de arginți. Tradiții și superstiții legate de această zi

Publicat: 27 iul. 2020
Sfântul Pantelimon - doctor fără de arginți
Sf. Pantelimon s-a săvârșit după ce împăratul Maximian Galeriu a pus să i se taie capul

Sfântul Pantelimon – doctor fără de arginți. Pe 27 iulie, creștini ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor Pantelimon. Pentru faptele sale din timpul vieții, Sfântul pantelimon și-a căpătat renumele de „doctor fără de arginti”. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Totodată, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.

Credincioşii îl sărbătoresc la 27 iulie pe Sf. Pantelimon, unul dintre mucenicii la care se roagă atunci când sunt în suferinţă. Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284, în cetatea Nicomidia, și a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu. Tatăl său era păgân, senator la curtea împăratului, şi mama creştină. Potrivit scrierilor teologice, primul său nume a fost „Pantoleon”, adică „cel în toate puternic ca un leu”.

Sfântul Pantelimon – doctor fără de arginți

Sf. Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor. Tradiția creștină spune că făcea minuni în rândul bolnavilor şi că şi-a împărţit toată averea săracilor. A urmat școala de medicină la Nicomidia și a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său. Sf. Pantelimon începuse să fie tot mai iubit și căutat de oameni deoarece îi trata fără să le ia bani.

De aici și renumele pe care și l-a căpătat – „doctor fără de arginți”. Însă, tocmai acest lucru a atras invidia altor medici care l-au denunțat împăratului. Acesta îngrijise un creștin torturat din ordinele lui Maximian Galeriu. Împăratul a dat ordin să fie supus unor chinuri groaznice, după care a pus să i se taie capul. Se spune că din rana lui nu a curs sânge, ci lapte, cei care au asistat fiind uimiți de această minune.

Tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon

În credinţa populară, în această zi există obiceiul de a nu face nimic în gospodărie, pentru a nu avea necazuri. Cine lucrează în această zi va fi urmărit de nenorociri, mai spune tradiţia. În trecut, se spune despre cei care munceau în această zi că erau condamnaţi să se îmbolnăvească de ciumă. De asemenea, aveau parte de nenorociri şi pagube în viaţa de familie.

Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și aceasta începe să se răcească. De asemenea, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și se apropie toamna. În multe locuri din țară există tradiția ca în această zi să se mănânce porumb și dovlecei. Se crede că cei care fac asta vor fi mai viguroși în timpul iernii. Totodată, în această zi se împart multe fructe, pentru ca poamele de anul viitor să nu fie viermănoase.

În tradiția populară, Sf. Pantelimon este considerat fratele mai mic al Sfântului Ilie. De aceea i se mai spune Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop) ori Pintilie Călătorul. Această zi de sărbătoare trebuie respectată pentru a linişti trăsnetele şi căderile de grindină.

Moaștele Sfântului Pantelimon au fost răspândite în toată lumea creștină. La noi în țară, Catedrala Mitropolitană din Iași și Catedrala Episcopală din Galați păstrează câte o părticică din sfintele sale moaște. Sfântul Pantelimon – doctor fără de arginți este un izvor nesecat de leacuri. Prin invocarea acestuia în rugăciuni se pot vindeca boli şi se mântuiesc diverse suferinţe. Sf. Pantelimon este invocat în Taina Sfântului Maslu, la sfinţirea apei şi în rugăciunile pentru cei bolnavi.





Adauga un comentariu