News Flash:

Si ei au suflet

26 Ianuarie 2002
1416 Vizualizari | 0 Comentarii
O mana intinsa persoanelor cu handicap Una dintre problemele spinoase cu care se confrunta, in prezent, societatea romaneasca o reprezinta si persoanele cu handicap. Estimate la peste 400.000 pe plan national, doar un numar restrans, circa 19.000, beneficiaza de asistenta in centrele de profil. Cu toate ca, in general, standardele de functionare a acestor centre se situeaza cu mult sub cele pe care institutiile similare din Occident le practica. In general, situatia precara in care se afla aceste centre de asistenta si ingrijire a persoanelor cu handicap este pusa pe seama saraciei care a cuprins, ca o aripa macabra, intreaga societate romaneasca. Pentru a face totusi ceva pentru persoanele cu handicap sau pentru batranii instutionalizati ori pentru copiii strazii - dincolo de "speach-urile" in direct din spatele inaltelor tribune - este nevoie de oameni. De oameni care intind o mana de ajutor, nu din a-si face din asta un nume, ci pentru ca au suflet. Centrul de asistenta si ingrijire a persoanelor cu handicap din Harlau se afla, din decembrie anul trecut, sub aripa protectoare a printului Sturdza, cel care si-a propus sa aduca acest asezamant la nivelul celor din Vest. Excelenta Sa a fost, pe 24 ianuarie, oaspetele centrului din Harlau. In aceeasi zi (si in acelasi loc), printre personalitatile prezente s-a aflat si ministrul secretar de stat al Secretariatului de Stat pentru Protectia Persoanelor cu Handicap (SSH), Paul Ciobanelu. Retrasi intr-unul dintre birourile centrului harlaoan, am zabovit, mai bine de un ceas, la o discutie despre starea acestor institutii. Dialog pe care il prezentam in cele ce urmeaza. I.G.: Domnule minstru secretar de stat Paul Ciobanelu, prezentanti-ne pe scurt institutia la conducerea careia va aflati. P.C.: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (SSH) are doua competente: prima se refera la supravegherea si ingrijirea persoanelor cu handicap situate in centrele de specialitate, iar cealalta la supravegherea si asistenta persoanelor cu handicap care nu sunt internate in aceste centre, deci a persoanelor cu deficiente, care nu sunt institutionalizate. Ma aflu la conducerea SSH, cu titulatura de secretar de stat, de un an. Pe plan national exista peste 400.000 de persoane cu handicap, dar, din nefericire, numai 19.000 sunt institutionalizate, benefiiciind de asistenta in centrele aflate sub patronajul Inspectoratelor teritioriale pentru protectia persoanelor cu handicap. I.G.: Cum credeti ca sunt privite de catre societate persoanele cu handicap si ce inseamna pentru dumneavoastra aceste persoane? P.C.: Am constatat ca exista un interes ridicat pentru persoanele cu handicap care sunt institutionalizate, decat de cele care nu sunt internate in centrele de profil. Cred ca cele mai mari probleme privitoare la situatia persoanelor cu handicap se regasesc tocmai la cele care nu sunt institutionalizate. Oricat de mare ar fi handicapul, in fiecare dintre aceste persoane exista o dorinta de afectiune foarte mare. Pentru a-i intelege cat mai bine ar trebui sa ne substituim lor, pentru cateva clipe. Daca aceste persoane cu deficiente nu ar exista, nu ar exista nici aceste centre, nu as fi nici eu in aceatsa functie. Existenta lor face pana la urma parte dintr-un echilibru necesar naturii si poate de aceea ar trebui sa ii intelegem si sa le acordam creditul de care au nevoie. Vreau sa precizez aici si faptul ca dreptul de insotitor pentru persoanele cu handicap grav va fi acordat, in urma unor noi reglementari legale, numai in urma unei anchete sociale reale, facuta la nivel local. Aceasta ancheta va tine seama, in special, de latura sociala a persoanei care are un handicap, si nu se va axa, ca pana acum, mai mult pe latura medicala a handicapului. I.G.: Sa fie lipsa fondurilor cauza principala care sa argumenteze situatia precara a centrelor de asistenta pentru persoanele cu handicap? P.C.: Eu sunt adeptul unui organism in fruntea caruia sa se afle un bun manager, care sa fie asistat de catre un bun medic. Un director care este de profesie economist, ca sa luam exemplul Centrului de Asistenta din Harlau, care este un bun manager, va sti sa gestioneze mult mai bine fondurile institutiei. Este necesar, insa, ca managerul centrului sa fie asistat de catre un bun medic, care sa se ocupe strict de latura medicala a institutiei. Pentru a fi cat mai bine inteles, am sa fac urmatoarea comparatie: presupunem ca exista doua familii identice, care au aceeasi situatie financiara. Dupa un timp, constatam ca una dintre familii o duce din ce in ce mai bine, iar cealalta a ajuns aproape de pargul saraciei. De ce s-a intamplat asa? Raspunsul este simplu: una dintre presupusele familii a stiut sa isi gestioneze fondurile pe care le avea, iar cealalta nu. De aceea cred in acest sistem de conducere a centrelor de asistenta a persoanelor cu handicap, sistem format dintr-un manager, asistat de un medic. Trecem, pe plan national, printr-o perioada de tranzitie. Ne indreptam de la ceva catre altceva; acest fapt se manifesta in toate sectoarele economiei, cat si la nivel institutional. Daca nu sunt resurse suficiente, singura solutie pentru a supravietui este aceea de a gestiona cat mai eficient fondurile existente. I.G.: L-ati insotit pe printul Sturdza, alaturi de celelalte oficialitati prezente, in vizita sa prin centrul de asistenta din Harlau. Care este parerea dumneavoastra despre acest centru si din ce punct de vedere priviti ajutorul financiar venit din partea urmasului marii familii boieresti Sturdza? P.C.: La centrul din Harlau am gasit atat parti bune, cat si parti mai putin bune. Cele bune se refera la atelierele existente in cadrul centrului, in care se face terapie ocupationala. Partea mai putin buna se refera la starea materiala, dovada si memoriul care i-a fost inmanat printului Sturdza de catre conducerea centrului, pentru a obtine finantarea necesara inlocuirii instalatiei sanitare, a utilajelor din spalatorie si din bucatarie. Obiectivul de baza al SSH este de a transforma protectia pasiva intr-o protectie activa. Altfel spus, se impune o valorificare pe plan afectiv a activitatii persoanelor cu handicap. Persoanelor care sunt asistate trebuie sa li se puna in valoare calitatile, aceasta fiind adevarata integrare a lor in societate. Personalul de aici este unul bun - si asta se observa din atitudinea celor internati. Gestul printului Sturdza este unul care vine dintr-un sentiment de afectiune, de solidaritate fata de romanii aflati la nevoie. Finantarile pe care le face prin intermediul fundatiei sale nu reprezinta nici o actiune nobila nici una filantropica, ci una umana, sufleteasca. Printul Sturdza este un roman adevarat, care a intins o mana de ajutor acolo unde a fost nevoie. I.G.: In institutiile similare din tarile din Vest se pune accent pe terapia ocupationala. Credeti ca este utila aceasta terapie? P.C.: Terapia ocupationala nu este tipizata, nu se desfasoara pe plan national. Ar fi necesare mici microferme in jurul acestor centre, in care sa lucreze bolnavii si care ar asigura, totodata, si un minim necesar de alimente. Cred ca terapia ocupationala, prin care se pun in valoare aptitudinile persoanelor cu handicap este una mult mai rentabila, comparativ cu cea medicamentoasa. La urma urmei, o pastila iti reduce, pentru un timp, o durere fizica, pe cand, faptul de a avea o ocupatie, de a face ceea ce iti place, are un efect curativ mult mai eficient. In Occident s-a constatat ca, pentru persoanele cu handicap carora li se aplica aceasta terapie operationala, tratamentul medicamnetos a scazut drastic, practic bolnavii nu mai aveau nevoie de medicamente. I.G.: Care este scopul acestei vizite si ce perspective aveti pentru institutiile care se ocupa de asistenta persoanelor cu handicap? P.C.:Vizita aceasta pe care o efectuez, pentru trei zile, in Moldova, urmareste analiza catorva dintre aceste centre de asistenta. Am fost prezent la Centrul de Asistenta si Ingrijire din Harlau (pe 24 ianuarie, n.r.), la Iasi, unde am fost invitat de catre directorul Inspectortaului Teritorial pentru Protectia Persoanelor cu Handicap, Carmen Grigoras, pentru a avea o intrevedere cu un numar de persoane cu handicap neinstitutionalizate, care au cerut sa stea de vorba cu mine, pentru a-mi prezenta doleantele lor (ieri, n.r), urmand sa fiu prezent, sambata 26 ianuarie, la centrul de la Pastraveni - Neamt. Acest ultim centru este unul dintre cele mai moderne din tara, fiind amenajat, cu ajutorul unor societati din Landul Bavaria, la standarde occidentale. Voi efectua, in toate cele 143 de centre din tara, controale amanuntite, pentru a descoperi partile bune si rele existente. Daca va fi cazul, voi schimba si conducerile unor centre care nu se aliniaza normelor de protectie sociala. A consemnat Ionel GHERGHINA
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1670 (s) | 22 queries | Mysql time :0.022789 (s)