Sistemele de educație, încotro? Despre leadership-ul școlar în contextul crizei COVID-19 • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

20 apr 2024

Maslow înainte de Bloom. Rolul directorilor de școală în contextul crizei Covid -19

În egală măsură afectată de unda de şoc a pandemiei de COVID-19, lumea şcolii se află, în aceste zile, în faţa unor scenarii educaţionale greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă, generatoare de nesfârșite dileme privind continuarea instruirii, evaluarea elevilor, examenele de la finalul diferitelor etape ale şcolarităţii şi accesul spre treptele superioare ale acesteia, reîntoarcerea la școală, cu rezultatul unor reconfigurări rapide şi reprioritizări menite să amortizeze, pe cât posibil, impactul pedagogic şi psihologic al închiderii şcolilor.

Privit sistemic, într-o abordare de tip top-down, spectrul măsurilor adoptate de guvernele celor 191 de naţiuni ce au închis porţile şcolilor evidenţiază, mai ales, preocuparea pentru mutarea instruirii în mediul on line, dar şi, în multe situaţii, pentru asigurarea măsurilor sociale destinate elevilor din medii sociale vulnerabile sau elevilor cu nevoi educaţionale speciale, aceste demersuri amplificând totodată conturul disparităţilor sociale existente. În același timp au apărut semne de întrebare privind măsura în care cadrele didactice sunt pregătite să livreze conţinuturi educaţionale în mediul virtual.

Analiza eficienţei acestor măsuri poate fi probată, însă, printr-o abordare de tip bottom-up, având în vedere preocuparea pe care liderii şcolilor trebuie să o aibă pentru adaptarea la contextul particular al fiecărei comunităţi, dar şi la resursele materiale şi umane disponibile. Este important, de asemenea, să nu pierdem din vedere că această concertare a eforturilor top-down şi bottom-up se produce pe un eşafodaj emoţional profund alimentat de anxietate, confunzie şi incertitudini.

În acest cadru, rolul directorului de şcoală se resemantizează în aceste zile, transcende zidurile şcolii, iar succesul acţiunilor sale va depinde de măsura în care va reuşi să răspundă nevoilor emoţionale, dar şi intelectuale, ale comunităţii şcolare pe care o coordonează.

Cu intenţia de a sprijini eforturile directorilor de şcoli în această perioadă, Asociaţia Naţională a Directorilor de Şcoli Secundare (NASSP) din S.U.A. a elaborat o serie de resurse pe care le pune la dispoziţia publicului larg. Între acestea, se regăsesc şase interviuri organizate on line cu directori ale căror competenţe manageriale şi de leadership au fost recunoscute şi premiate de comunitatea educaţională americană. Dialogurile conturează strategii de leadership adoptate în contextul crizei de sănătate publică pe care o traversăm şi vin să sublinieze, totodată, calităţile liderului eficient.

Liderii şcolari menţionează necesitatea de a asigura, cu prioritate, securitatea fizică, socială şi emoţională a elevilor lor, un demers înglobat, de altfel, într-un slogan care în zilele acestea a câştigat proeminenţă în rândul membrilor comunităţilor şcolare de pretutindeni: „Maslow înainte de Bloom”. Cu alte cuvinte, stimularea proceselor gândirii trebuie precedată de o necesară asigurare a nevoilor de bază (fiziologice, de securitate) şi psihologice (sentimentul de apartenenţă, nevoia de stimă). În directă legătură cu această prioritate, crearea punţilor de comunicare între şcoală – elev – familie devine vitală în această perioadă şi, la fel de importantă, este creativitatea în crearea acestor punţi, având în vedere contextele sociale multiple în care trăiesc elevii noştri. Aceste canale de comunicare îndeplinesc un rol fundamental în această perioadă: ne pot transmite informaţii despre starea fizică şi psihică a elevilor, despre nevoile pe care le au, despre resursele de care dispun în contextul instruirii la distanţă şi, nu în ultimul rând, le întăreşte sentimentul apartenenţei la o comunitate cu care împărtăşesc valori comune şi preocupări.

Totodată, comunicarea în interiorul instituţiei şcolare (director – profesori – personal didactic auxiliar – personal nedidactic) este în egală măsură esenţială deoarece asigură transparenţă, în condiţiile în care informaţia reduce anxietatea cauzată de necunoscut, diminuează temerile, oferă direcţie şi le demonstrează angajaţilor că liderii lor sunt preocupaţi, implicaţi, informaţi şi deţin controlul asupra situaţiei.

În al doilea rând, reconfigurarea mediului de învăţare, a modului în care sunt livrate conţinuturile educaţionale, reprezintă o preocupare prioritară a liderilor şcolilor. În acest sens, demnă de menţionat este recurenţa ideii de flexibilitate în tot ceea ce presupune procesul de instruire, având în vedere că mediul de învăţare diferă de la un elev la altul: calea pe care informaţia ajunge la elevi (diferite aplicaţii on line pentru instruire sincronă / asincronă, pachete de resurse educaţionale tipărite şi multiplicate), aşteptările pe care profesorii le pot avea de la elevi în privința participării la instruire şi a rezolvării (la timp) a sarcinilor de lucru alocate, intervalul de timp în care are loc instruirea on line, deplasarea accentului evaluării dinspre sumativ spre formativ.

În al treilea rând, „deşi porţile şcolilor sunt închise, inima lor trebuie să bată în continuare” deoarece o mare parte din ceea ce construieşte climatul unei şcoli sunt elementele culturale – diferitele evenimente, acţiuni şi manifestări care îi reunesc pe elevi şi profesori, consolidându-le sentimentul de apartenenţă la o comunitate ce şi-a dezvoltat propria identitate, asumată de fiecare în parte. Timpurile pe care le trăim reprezintă o oportunitate de a consolida valorile proprii unei şcoli, în diferitele forme pe care le pot îmbrăca acestea în mediul virtual, în contextul distanţării sociale – proiecte tematice mono sau interdisciplinare, cluburi de dezbatere, zile dedicate anumitor forme de comunicare, festivități de absolvire etc. – sunt doar câteva exemple de activităţi care îi pot ţine pe elevi implicaţi şi împreună, cu deschidere către ideile care pot veni din partea lor.

Nu în ultimul rând, liderii şcolari trebuie să fie prezenţi, vizibili şi disponibili. Cu precădere în timpul unei crize, întreaga comunitate şcolară simte nevoia să ţină legătura cu liderul lor. Când liderii transmit o stare de calm, când îşi manifestă preocuparea şi disponibilitatea de a comunica, membrii acelei comunităţi se simt încurajaţi şi au încredere că lucrurile sunt sub control.

Școlile pot să se adapteze la schimbare. Sarcina directorilor este să le ajute să se adapteze în mod realist și conștient la noul context. Provocările multiple trebuie să îl conducă pe directorul de școală către soluții descentralizate, adaptate comunității școlare pe care o coordonează, cu accent pe modalități pentru asigurarea accesului la instruire a tuturor elevilor, într-un fel sau altul, prin gândirea unor strategii centrate pe stabilirea unor obiective minimale, realiste ale învăţării şi asocierea acestora cu jaloane clare în progresul şcolar. Având în vedere rolul social al şcolilor, este necesară, în egală măsură, mutarea accentului pe educaţia pentru sănătate, învăţare / dezvoltare socială şi emoţională, precum şi pe starea de bine a elevilor. (Re)construirea unei comunități a elevilor, profesorilor, părinților, personalului, prin rețele de comunicare, prin viziune împărtășită pentru consolidarea ethosului școlii chiar și în perioade de criză, poate fi o bună alegere a unui lider școlar inspirat și determinat.

Prof. dr. Genoveva Farcaș
Prof. Irina Prodan
Inspectoratul Școlar Județean Iași

Sursă tribunainvatamantului.ro

Urmăriți BZI.ro și pe