News Flash:

Smerenia si sfintenia

8 Mai 2010
1115 Vizualizari | 1 Comentarii
Parintele Calistrat Manastirea Vladiceni
In tot cuprinsul literaturii religioase crestine universale, a carei întindere în timp si spatiu aproape ca nu poate fi cuprinsa de mintea unui singur om, "smerenia" si "sfintenia" sunt notiunile cele mai des întalnite, la care toti Sfintii Parinti, fara exceptie, fac referire statornica si repetata. Ori de cate ori scriitorii bisericesti ne prezinta marturiile Sfintei Traditii cu privire la vreun sfant sau altul dintre crestinii cu adevarat credinciosi Domnului, aproape întotdeauna o fac prin expresii de genul: "ducea viata sfanta", "pururea se smerea pe sine" etc. Intelegem din aceasta ca în conceptia Parintilor Bisericii, acesti adevarati si nebiruiti atleti ai virtutii, smerenia este starea de a fi a omului în care el cu adevarat se îndumnezeieste – altfel spus ajunge în masura desavarsita a asemanarii cu Dumnezeu: "Smerenia este haina de pietre scumpe a dumnezeirii" învata Sfantul Isaac Sirul. De altfel, Mantuitorul Iisus Hristos Insusi ne îndeamna: "Invatati-va de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre" (Matei 11, 29). Acesta este temeiul hristic-dumnezeiesc si de neclintit pentru care noi crestinii socotim ca sufletul omului niciodata si nicicum nu îsi va afla linistea mult-dorita si odihna nepretuita în altceva decat în sfanta smerenie. Aflat mereu în cautare de sine, tanjind prin toate lucrarile sale sa îsi gaseasca echilibrul, calmul si cumpatarea - acel Centru al fiintei sale, adapost si refugiu de scapare din toate învolburarile si rautatile veacului de acum, omul descopera pe calea virtutii lucrarea de smerire a sinelui propriu ca început mantuitor si plinire a dorului sau de mantuire. Si aceasta pentru ca tihna sufleteasca nu poate izvorî decat dintr-o constiinta launtrica împacata. Daca asa stau lucrurile, devine evident faptul ca smerenia nu este altceva decat aversul monezii al carei revers îl reprezinta sfintenia. Altfel spus, nu exista sfinti fara smerenie, dupa cum nici un om cu adevarat smerit nu îsi va sfarsi zilele fara a se fi sfintit. Din pacate, prea mult si prea adesea în mentalitatea moderna si contemporana devenita comuna crestinilor ortodocsi ca si celor heterodocsi, adevarata "smerenie" este confundata cu "pietatea". Lucru care, pornit dintr-un fals misticism - de multe ori chiar patologic – îi face pe nenumarati aspiranti la viata spirituala sa cada foarte usor în acea înselare a "parerii de sine", adica a trufiei duhovnicesti. Fara îndoiala, poate cel mai mare pericol care ameninta izbanda ascetului nevoitor îl constituie auto-convingerea dobandirii unei înalte masuri duhovnicesti, credinta ca de acum înainte esti si ramai cu adevarat, deplin si definitiv "sfant" si "smerit" - ...amarnica si deplorabila cadere! Tocmai pentru a preveni si ajuta pe cel amenintat de o asemenea capcana necrutatoare, Sfintii Parinti ne îndeamna staruitor sa folosim permanent "cheia de aur" a rugaciunii numite "rugaciunea inimii" cuprinsa în formularea: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul!". Caci numai a te vedea pe tine însuti în stare de cadere si nicidecum în înaltare - este de la
Dumnezeu: "ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu înaintea mea este pururea...!" (Psalmul 50, 4) si de aceea Sfanta Scriptura consemneaza îndemnul staruitor: "cel caruia i se pare ca sta neclintit sa ia seama sa nu cada" (I Corinteni 10, 12). E foarte adevarat ca, de la o „Viata de Sfant” la alta, relatarile despre modul in care bravii ostasi ai Lui Hristos se rastigneau lorusi, lumii si Lui Dumnezeu, smerindu-se neîncetat si tot mai adanc în fel si chip, difera uneori ca de la cer la pamant. Aceasta pentru ca smerenia nu este nicidecum o stampila uniforma si universala care urmareste sa-i aduca pe toti la un singur numitor comun. Vedem astfel ca, de pilda, un nevoitor si-a petrecut zilele vietii sale în cea mai neagra saracie iar noptile în vreun mormant gol si parasit; ca altul a rabdat cu desavarsita seninatate toate ocarile, batjocurile si necinstirile care i-au fost adresate; si iarasi ca, în cine stie ce manastire din pustiu, un frate a slujit toata viata sa obstii calugarilor îndeplinind statornic si neclintit cele mai grele ascultari fara sa se planga vreodata. Pe de alta parte exista si acea categorie de nevoitori care socot ca, neîngrijindu-si apectul exterior, neprimenindu-se, nespalandu-se, nepieptanandu-se, purtandu-se murdari si umbland astfel prin lume, printre oameni – vor fi priviti de acestia cu un respect duhovnicesc aparte si admirati corespunzator ca niste adevarati „smeriti” ! In astfel de cazuri, astfel de „virtuti” izvorate din neglijarea bunului-simt si din înselarea produsa de patima subtire a slavei desarte nu sunt altceva decat factori distrugatori de suflet. E de ajuns sa ne amintim nenumaratele pilde de împarati si patriarhi, domni si mitropoliti, dregatori si episcopi, slujitori, simpli crestini dar si calugari renumiti care si-au dus întreaga viata în canon aspru, supunandu-se la cele mai grele nevointe si înfranari, fara ca cineva sa stie macar cate putin despre acestea pana la sfarsitul zilelor lor: „cel ce crede în Mine va face si el lucrarile pe care le fac Eu si mai mari decat acestea va face, pentru ca Eu Ma duc la Tatal.” ! (Ioan 14, 12) De aceea si Psalmistul exclama cuprins de uimire: „Minunat este Dumnezeu întru sfintii Sai !” (Psalm 67, 36) Sa nu credem însa ca sfintii acestia folosesc cine stie ce metoda prin care sa Il constranga pe Dumnezeu sa le faca hatarul de a-i sfinti prin harul Duhului Sfant; dimpotriva, dragostea nemarginita a Lui Dumnezeu pentru ei Il face sa reverse din belsug din preaplinul infinit si necuprins al harului Sau multele harisme care împodobesc întotdeauna viata, persoana si faptele unui sfant: „pe cel care vine la Mine nu-l voi da afara” (Ioan 6, 37). Am vazut cu totii ca, la ceasul de taina al Invierii Sale, Mantuitorul Iisus Hristos daruieste mai întai si mai presus de toate pacea Sa tuturor celor ce-L iubesc pe Dansul: „Bucurati-va ! Pace voua !” (Ioan 20, 19), în acelasi timp îndemnandu-i pe cei curati cu inima: „Priviti ! Eu sunt ! Nu va temeti! Duhul nu are carne si trup !” (Luca 24, 39). Cunoasterea smereniei nu va putea fi niciodata o cunoastere asa-zis „stiintifica”, „obiectiva”; si aceasta pentru ca, pentru a o cunoaste cu adevarat, conditia necesara si suficienta este tocmai aceea de a nu trata „smerenia” ca pe un obiect exterior tie, care nu te priveste si care nu are nimic de-a face cu tine, ca subiect cunoscator. Pe smerenie cu toata puterea ei o cunosti numai atunci cand te straduiesti tu însuti sa te îmbraci în ea - dar nu de ochii lumii. Si aceasta fara trambitare de sine si fara amatorism. Modestia, cinstea, credinciosia, bunatatea, blandetea, dragostea si toate celelalte asemenea acestora sunt astazi calitati si virtuti morale tot mai greu de gasit la adevaratul lor înteles si la adevarata lor valoare printre crestinii zilelor noastre. Si aceasta pentru ca, adoptand pareri si atitudini dependente exlusiv de propriul interes, credinciosii interpreteaza gresit lucrarea smereniei, pe care o vad doar în îmbracarea hainelor cernite, ponosite, îndoliate ca si chip al evlaviei si cuviosiei, pierzand din vedere faptul ca acestea nu pot ascunde în realitate fatarnicia fariseismului nostru launtric exprimat de propriile noastre fapte si vorbe. Omul se cunoaste – sta scris în Cartea Sfanta – „dupa fapte ca pomul dupa roade” (Matei 7, 17-19). Cel cu adevarat bun, smerit si iubitor si iertator nu cade niciodata în capcana clevetirii, a grairii de rau, a zavistiei si invidiei ori a cumplitei razbunari. Sufletul curat al omului cinstit pretuieste ca sfant cuvantul dat – si aceasta pentru ca, avand cuvant, fiind „om de cuvant”, sa-L aiba si pe Dumnezeu Cel Care prin Cuvant pe toate le-a facut. Pe unii ca acestia, cu adevarat smeriti si cu har sfant nemincinos în lucrarea lor, Apostolul îi numeste „tari”: „Datori suntem noi cei tari sa purtam slabiciunile celor neputinciosi” (Romani 15, 1) si „primiti-va sufleteste unii pe altii precum si Hristos v-a primit pe voi spre slava Lui Dumnezeu” (Romani 15, 7) „pentru ca toti laolalta si cu o singura gura sa slaviti pe Dumnezeu-Tatal Domnului nostru Iisus Hristos” (Rom 15, 6). In toata viata lor sfintii nu au aratat lumii vreodata ca ar cauta sa dobandeasca altceva decat pe cele ale Lui Dumnezeu; nici nu s-au nevoit pentru a fi laudati de oameni sau pentru a fi placuti de acestia ci din convingerea deplina ca numai astfel pot fi de folos lumii spre mantuirea ei, facandu-se astfel calauze luminoase altora, precum cetatea din varful muntelui sau aidoma luminii din sfesnic – „ca vazand oamenii faptele voastre cele bune sa-L slaveasca pe Dumnezeu din Ceruri.” (Matei 5,16). De aceea ne si îndeamna Sfantul Apostol Pavel în Epistola sa catre Corinteni: „Avand deci aceste fagaduinte, iubitilor, sa ne curatim pe noi de toata întinarea trupului si a duhului, desavarsind sfintenia în frica lui Dumnezeu.” (II Corinteni7, 1). Daca aceasta este Calea si daca acesta este Adevarul atunci orice alta modalitate de vietuire care nu urmeaza Sfintei Scripturi, Sfintei Traditii, si Sfintilor Parinti nu este altceva decat o noua pista falsa deschisa de catre diavol si slugile lui pe care „orb pe orb calauzind, vor cadea amandoi în groapa” (Luca 6,39), caci „nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra în împaratia cerurilor” si „cei necurati nu vor intra în Imparatia lui Dumnezeu”. (I Cor 6, 9-11). „Fericiti cei curati inima ca aceia vor vedea pe Dumnezeu” ! (Matei 5,8)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

cineva!  | #105994
daca se poate lasati'mi si mie un nr de tel al preotului Calistrat, de mult vreau sa iau legatura cu el dar nu am nici un nr de tel. multumesc!!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3979 (s) | 22 queries | Mysql time :0.272712 (s)